Un cutremur uriaș care a zguduit sudul Asiei în urmă cu 2.500 de ani a schimbat brusc cursul fluviului Gange, arată un studiu publicat în revista Nature Communications.
Existența acelui seism nu era cunoscută de oamenii de știință, însă ei au descoperit indicii ale forței sale uriașe în formele de relief de lângă Dhaka, capitala Bangladeshului, oraș aflat pe malurile fluviului Gange.
Acel seism a avut probabil o magnitudine de 7,5 sau 8 și a fost atât de puternic încât a redirecționat principalul braț al fluviului Gange, în pofida faptului că secțiunea redirecționată a fluviului se afla la peste 180 de kilometri depărtare de epicentrul cutremurului, informează Agerpres.
Schimbarea rapidă a cursului unui râu poartă numele de „avulsie”. Oamenii de știință au documentat în trecut avulsii cauzate de activități seismice, dar „nu cred că am văzut nicăieri vreodată una atât de mare”, a declarat un coautor al studiului, Michael Steckler, geofizician și profesor cercetător la Lamont-Doherty Earth Observatory din cadrul Facultății de Climatologie de la Universitatea Columbia din New York.
Gangele este unul dintre cele mai mari fluvii din lume, străbătând o distanță de aproximativ 2.500 de kilometri. Izvorăște din Munții Himalaya, la granița dintre India și China, apoi curge spre est prin India și Bangladesh, unde se unește cu alte fluvii majore, inclusiv cu Brahmaputra și Meghna. Cursurile lor de apă combinate se extind și formează cea mai mare deltă fluvială de pe Pământ și se varsă în ocean în Golful Bengal.
Imaginile din satelit le-au oferit cercetătorilor primele indicii că Gangele a fost violent redirecționat în trecut. Liz Chamberlain, autoarea principală a studiului, și colegii ei au zărit ceva ce părea să fie vechi canale de scurgere a unui râu, care erau paralele cu Gangele și care se aflau la 100 de kilometri distanță de Dhaka.
Oamenii de știință au explorat apoi regiunea pentru a aduna mai multe dovezi și au găsit benzi de nisip care treceau prin terenurile noroioase din mai multe localități. Ei au identificat acele benzi ca fiind „seismite” – straturi verticale de nisip care „erup” atunci când un seism zguduie solurile apoase – și au ajuns la concluzia că acestea s-au format în timpul unui eveniment singular.
Analizele chimice ale nisipului și noroiului prelevat au dezvăluit că evenimentul, despre care oamenii de știință au dedus că a fost un seism uriaș, s-a produs în urmă cu 2.500 de ani.