Cum arăta Piața Unirii din București pe la 1900?

Spațiul, pe care îl cunoaștem astăzi sub denumirea de Piața Unirii din București, avea un aspect total diferit la începutul secolului trecut, fiind o zonă care a suferit profunde modificări de-a lungul acestei perioade.

Adiacent Pieței Sfântul Anton – piață ce avea mai degrabă un caracter de piață publică centrală, aici fiind concentrate inițial edificii ale puterii (Palatul Voievodal și Biserica) -, Piața Unirii a avut caracterul de piață de mărfuri, aici fiind concentrate Piața Bibescu Vodă și halele de carne și pește. Odată cu demersul de modernizare al Bucureștiului de la mijlocul deceniului al patrulea, piața agroalimentară din actuala Piață a Unirii a fost demolată, împreună cu hala de pește, construindu-se aici o mare piață amenajată cu spații largi și decorată cu fântâni arteziene, scrie Muzeul Municipiului Bucureşti – Palatul Suțu, pe pagina de Facebook a instituției

Acest spaţiu a fost, începând din această perioadă, subiectul mai multor concursuri de arhitectură în vederea unei amenajări urbanistice a celei mai mari piețe urbane bucureștene. Primul concurs a fost anunțat de către municipalitate în debutul lunii decembrie 1935, cu termen de predare a propunerilor la 16 februarie a anului următor, și avea ca primă indicație transformarea acestui spațiu printr-un proiect care să facă „această piață să capete aspectul și amploarea necesare celei mai mari piețe din București și pentru ca Dealul Patriarhiei (cu tot ce e pe el) să fie pus în valoare”.

Amenajarea Pieței „8 Iunie” (denumită astfel pentru a marca Restauraţia) se înscria în marele proiect de schimbare a aspectului orașului, în care erau incluse și alte piețe, precum Piața Universității – cu propunerea de construire a Palatului Administrativ – sau Piața Victoriei, toate urmând să devină piețe monumentale, însă niciuna realizată. Proiectul arhitecților Eugen Fonescu și Marcel Pompei prevedea crearea unui spațiu de esență propagandistic, în care se regăsește în centrul pieței un concept statuar, piața fiind delimitată de clădiri precum Primăria, Opera sau Palatul Fundațiilor Regale.

În imaginea de mai jos, care face parte din Colecţia Fotografii şi cărţi poştale a Muzeului Municipiului Bucureşti, se poate vedea aspectul Pieţei Bibescu Vodă în anul 1934, înainte de demolare.

Autor: Cezar Petre Buiumaci, muzeograf, Secția Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti

Bibliografie:

Nicolae Lascu, „Un concurs din 1936: Piaţa 8 Iunie” în Arhitectura nr. 5-6/2019, p. 72-77;
Alex Răuţă, Negocierea centrului civic: arhitecţii şi politicienii în România secolului XX – Negotiating the civic center: architects and politicians in 20th century Romania, Editura Universitară „Ion Mincu”, Bucureşti, 2013.

Foto sus: Piața Unirii din București (© Cristian Adrian / Wikipedia)