Controversatul proiect de restaurare a Cetăţii Capidava, la final. Mai poate fi inclusă în patrimoniul UNESCO?

După 2000 de ani de la ridicarea ei, Cetatea Capidava a fost restaurată şi consolidată prin intermediul unui proiect din care nu au lipsit controversele, dosarele penale, pierderea banilor europeni şi ani pierduţi, în care nu s-a întâmplat nimic pe acel şantier.

Demarat în anul 2013, când la conducerea Consiliului Judeţean Constanţa se afla Nicuşor Constantinescu, proiectul de „restaurare, consolidare, protecţie, conservare şi punere în valoare a sitului arheologic” a fost finalizat oficial în 18 august 2021, deşi termenul limită era anul 2017.   

Acum, publicul poate vizita cetatea romană ce se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Cernavodă şi Hârşova. Conform Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, „cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre şi fortificaţii ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea , în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean.”  Proiectul de restaurare a avut iniţial valoarea de 75 de milioane de lei (aproximativ 16 milioane de euro), dar după doi ani de la începerea lui procurorii DNA au început o anchetă care s-a finalizat cu trimiterea în judecată a constructorului care şi-a adjudecat licitaţia.  

Cetatea Capidava foto: Călin Gavrilaş

Piatră de carieră, ciment şi fier-beton

 Lucrările au fost stopate în acelaşi an, 2015, pierzându-se restul finanţării europene. Tot atunci, Comisia Limes, cea care se ocupă de înscrierea pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial – UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman, pe teritoriul României, anunţa că „Cetatea Capidava a fost afectată semnificativ de lucrările de restaurare şi consolidare desfăşurate în ultimii ani”.  Concret, specialiştii au arătat că în multe locuri „calitatea lucrărilor este cel puţin discutabilă, mai ales în cazul turnurilor, unde s-au montat paramente în tehnica opus quadratum. Pe alocuri, aceeaşi tehnică este folosită şi la zidul de incintă, fiind încă vizibilă umplutura dintre paramente, din piatră de carieră şi ciment, diferită faţă de tehnica de construcţie originală. Mai mult, în această umplutură, dar şi în miezul original al zidului a fost înfipt fier-beton, afectând serios şi structura originală”. 

Cetatea Capidava foto: Consiliul Judeţean Constanţa 

Din acel moment, şansele Capidavei de a fi inclusă în patrimoniul UNESCO s-au diminuat considerabil. După trei ani în care nu s-a întâmplat nimic pe şantier, Consiliul Judeţean Constanţa, cu acordul Ministerului Culturii, finanţează de la bugetul judeţean continuarea lucrărilor de restaurare. Peste 20 de milioane de lei au fost investiţi pentru ca cetatea să fie consolidată şi să poată primi, din nou, vizitatori.  

„A fost afectată autenticitatea şi integritatea incintei”

 Arheologul Ovidiu Ţentea, vicepreşedintele Comisiei Naţionale Limes a declarat pentru „Adevărul” că Cetatea Capidava „merită să facă parte din lista siturilor care compun Frontiers of the Roman Empire (FRE), monument unic înscris pe Lista patrimoniului Mondial UNESCO. Din păcate, prin derularea proiectului de restaurare a fost afectată în mare parte autenticitatea şi integritatea incintei”. Specialistul spune că fortificaţia păstrează însă numeroase elemente (în special în interior) care pot argumenta includere pe lista FRE a UNESCO.

„În condiţiile în care Consiliul Judeţean, beneficiarul acestui proiect şi administratorul sitului, îşi va asuma obligaţii clare (predictibile) de administrare, mă refer aici la o finanţare consistentă a cercetărilor arheologice, care să poată susţine în timp ajustarea erorilor mai recente, încrederea şi susţinerea comunităţii vor creşte”, concluzionează Ovidiu Ţentea.