Reintrat în circuitul turistic și cultural în mai 2016, Conacul Pană Filipescu din comuna Filipeștii de Târg, județul Prahova, aduce spiritul epocii medievale în atenția vizitatorilor. Adăpostind colecții de artă și carte veche dar și veșminte boierești și piese de lapidarium, muzeul din incinta conacului propune o incursiune în istoria a două dintre cele mai importante familii nobiliare din Țara Românească – Cantacuzino și Filipescu.
Istoria domeniului Filipești:
Conacul Pană Filipescu a fost construit în secolul al XVII-lea, în jurul anului 1650, de marele logofăt Pană Filipescu, la scurt timp după căsătoria acestuia cu Maria (Marica), fiica cea mare postelnicului Constantin Cantacuzino. Pentru cei mai puțin familiarizați cu titulaturile din evul mediu, trebuie spus că vorbim de o alianța matrimonială între cele mai prestigioase familii boierești: postelnicul fiind cel însărcinat cu primirea soliilor și a ambasadorilor la curtea domnitorului (un fel de secretar pentru relații externe), în timp ce logofătul era șeful Cancelariei Domnești, structură de legătură între monarh și forul legislativ al boierilor, fiind considerat mâna dreaptă a acestuia. De altfel, tot pe teritoriul actualei comune Filipeștii de Târg, nu departe de moșia logofătului se afla și una dintre reședințele socrului său, Constantin Cantacuzino, clădire care din păcate astăzi se află în ruină.
Conacul impresionează prin îmbinarea stilului arhitectural tradițional românesc, evidențiat prin foișorul de la intrare și ferestrele decorate, cu cel brâncovenesc, dominat de coloanele ale căror capiteluri susțin arcade semicirculare. Atât la interior cât și la exterior există o serie de asemănări cu palatele de la Potlogi și Mogoșoaia, care nu este deloc întâmplătoare, specialiștii susținând că imobilul este un precursor al dezvoltării arhitecturii brâncovenești. Subsolul cuprinde pivnițe adânci și mari, boltite, cu acces direct din exterior, deasupra acestuia fiind ridicate zece încăperi cu tavanele încheiate în bolți arcuite.
Conacul a aparținut Filipeștilor pe toată durata secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea fiind vândut la finalul Primului Război Mondial familiei Cantacuzino. Odată cu instaurarea regimului comunist, vechiul mobilier și conținutul bibliotecii lui Constantin Cantacuzino Stolnicul au dispărut, iar clădirea este naționalizată și transformată în sediu de CAP fiind destinată depozitării produselor agricole. După mai multe decenii de degradare, monumentul intră în patrimoniul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova și este restaurat în perioada 2012 -2016.
Ce puteți vedea în interiorul muzeului:
Expoziția permanentă cuprinde: documente care prezintă în paralel evoluția istorică celor două familii nobiliare – Cantacuzino și Filipescu; portretul în mărime naturală al spătarului Mihai Cantacuzino realizat de Theodor Aman; machete ale principalelor ctitorii cantacuzine precum Conacul Toma Cantacuzino, Palatul postelnicului Constantin Cantacuzino sau Mănăstirea Sinaia; o colecție de carte veche bisericească și icoane; podoabe de epocă; veșmânt de domniță cusut cu fir de aur și argint; dar și o copie fidelă a unei tipografii mănăstirești de secol XVIII.
Expoziția este completată de o sală dedicată lui Gheorghe Grigore Cantacuzino – Nababul, cel mai bogat român de la începutul secolului XX.
Mobilierul specific epocii, portretul în mărime naturală al acestuia, dar și documentele care atestă importanța și notorietatea vechiului proprietar dau un farmec aparte încăperii.
Beciurile conacului adăpostesc expoziții de arheologie – ceramică pictată și piese de lapidarium (cruci, capiteluri, pietre funerare, etc) majoritatea din ele fiind descoperite în timpul lucrărilor de restaurare și datează din timpul construirii a conacului; dar și o expoziție de unelte agricole tradiționale. Ultima oprire este în spatele clădirii, unde lucrările de restaurare au scos la lumină trei ghețării.
Muzeul este deschis de marți până duminică între orele 09.00 și 17.00 iar prețul unui bilet este de 8 lei întreg și 4 lei redus.