Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”-Expoziția „Metamorfozele unui loc al memoriei”

Deschisă vizitatorilor din septembrie 2013, clădirea unde a avut loc execuția președintelui Republicii Socialiste Române, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena, devine, treptat, un obiectiv turistic atractiv, atât pentru români cât și pentru străini. Pe parcursul a mai bine de 100 de ani, acest loc din vechea Cetate de Scaun- Târgoviște, a avut mai multe roluri, unele dintre ele de o importanță istorică majoră.

Cu toate că, turiștii sunt atrași mai mult de evenimentul din 1989, este important de știut că aici, între 1899 și 1948 a funcționat „Școala de Ofițeri de Cavalerie Ferdinand I”. Din dorința de a mării forța militară a Regatului României, Ferdinand I și generalul Alexandru Averescu au inaugurat acestă instituție, ai cărei absolvenți aveau să joace un rol important în cadrul celor două Războaie Mondiale. Sub deviza „Ofițerul de cavalerie trebuie să fie călăreț și cavaler”, personalități precum Toma Arnăuțoiu, Radu Korne sau controversatul personaj Ion Antonescu au învățat arta călăritului în cadrul acestei școli. Din 1948, școala se va muta la Sibiu. Din păcate, nu s-au păstrat foarte multe vestigii care să ne amintească de acea perioadă, inclusiv hipodromul a fost distrus.

La finele anului 1989, România se alătură țărilor din Europa de est care pornesc revoluții împotriva regimurilor comuniste. Protestele încep în Timișoara și se extind, treptat, în mai toate centrele urbane mari. Ceaușescu se întoarce de urgență dintr-o vizită externă în Iran și convoacă o mare adunare populară în fața clădirii Comitetului Central. Cu toate acestea, reacția populației i-a fost potrivnică, fapt pentru care a fost nevoit să fugă. Elicopterul cu care soții Ceaușescu au plecat din București a aterizat în apropiere de Târgoviște, de unde au fost preluați și duși la fosta Școală de Ofițeri de Cavalerie, care acum avea rolul de unitate militară. După trei zile li s-a intentat un proces și au fost condamnați la moarte, execuția petrecându-se în spatele clădirii.

Peretele care poartă urmele gloanțelor este atracția principală a obiectivului. Pe lângă acestea mai pot fi vizitate camera colonelului Andrei Kemenici, sala de judecată și camera unde a fost ținut captiv cuplul prezidențial.

Acest obiectiv a luat naștere la insistențele delegațiilor străine și ironia este că a fost realizat, așa cum obișnuia să-i placă lui Nicolae Ceaușescu, prin munca voluntară a angajaților, în acest caz, cei  de la Complexul Muzeal Curtea Domnească. Drept urmare, aspectul este unul sărăcăcios, iar investițiile pentru modernizare și promovare sunt minime, dacă nu, inexistente.

Vizitatorii au opinii împărțite cu privire la această expoziție. Unii privesc cu emoții pozitive, alții consideră că este un loc prea sumbru, iar unii chiar aprind lumânări lângă zidul execuției.

Dacă sunteți în trecere prin fosta capitală a Țării Românești (1396-1714), locul unde a domnit, de drept, Vlad Țepeș, nu ezitați să vizitați acest obiectiv care are, în opinia mea, o puternică însemnătate pentru români și nu numai.