Unul din cele două turnuri ale cetății medievale Tricule, rămase în picioare după construitrea barajului Porțile de Fier I, riscă să se prăbușească datorită lipsei de interes pentru efectuarea unor lucrări de consolidare. La nici 50 de kilometrii de municipiul Orșova, în mirifica zonă a Cazanelor Mari din Clisura Dunării, ruinele celor două turnuri ale fortăreței medievale Tricule, păzesc parcă și astăzi, la fel ca în urmă cu 600 de ani, intrarea în Defileul Dunării. Numai că, unul din cele două turnuri rămase în picioare, se află într-un grad avansat de deteriorare, fiind la un pas de prăbușire.

Baza acestui turn, s-a erodat datorită acțiunii apelor fluviului, și, cum de peste cinci secole, nu s-a făcut absolut nicio intervenție de consolidare a construcției, o astfel de lucrare este absolut necesară pentru păstrarea ruinelor în starea actuală.

„Nu va rezista nici doi ani”
Conform declaraţiilor directorului adjunct al Muzeului Regiunii Porţile de Fier, Gabriel Crăciunescu, în cazul în care Ministerul Culturii nu va iniţia cât mai repede un proiect de consolidare a acestor ruine, în cel mult doi ani de zile, din cetatae Tricule nu va mai rămâne decât un singur turn. „Iniţial, cetatea Tricule a avut trei turnuri – culă. Unul a fost inundat şi s-a prăbuşit odată cu construirea barajului Porţile de Fier.

Cele două, care se văd şi astăzi, sunt şi ele în pericol de a se prăbuşi. Unul însă, este la un pas de dispariţie. Fără intervenţia Ministerului Culturii, de a consolida această ruină, în cel mult doi ani de zile nu vom mai avea decât un singur turn. Părăsirea acestor vestigii şi lăsarea lor la voia întmplării, este un adevărat sacrilegiu la adresa istoriei şi înaintaşilor noştrii”, a declarat Gabriel Crăciunescu.

Cetatea Tricule
Înca din secolul al XV-lea, în această zonă exista o fortificaţie cu ziduri de piatră asezată pe o culme. Ea a fost parasită datorită lipsei de apă. După distrugerea cetăţii Şviniţa, apărată de cavalerii teutoni, piatra din zidurile sale a fost folosită la construirea cetăţii Tricule (sec. al XVI-lea).

În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, Petru Petrovici, ban peste cetăţile Lugoj, Caransebeş şi Mehadia, cât şi peste cele de pe Valea Dunării, construieşte la Şviniţa o fortificaţie formată din trei turnuri-culă. Aceasta se compunea din trei turnuri legate între ele printr-un gard de palisade – o incintă sub formă de triunghi. Se pare că turnurile dispuneau de două etaje, cel de sus servind ca loc de observaţie. Fortificaţia a jucat un rol important în luptele pentru stăpânirea acestei zone. Cetatea avea sarcina de a opri incursiunile turcilor. A fost stăpânită rând pe rând de austrieci, turci şi haiduci.