Căi ferate suspendate deasupra unor prăpăstii imense, trenuri care trec la doar câţiva centimetri de tarabele unei pieţe aglomerate sau care traversează distanţe mari la înălţimi de mii de metri, toate acestea dau frisoane sau, din contră, trezesc spiritul de aventură.
De departe cea mai stranie pare să fie calea ferată care leagă capitala Thailandei, Bangkok, de Rangoon, capitala statului Myanmar. Construită de japonezi, a fost numită Taimen – Rensetsu Tetsudo (Calea ferată a morţii), după ce mii de prizonieri de război, în special australieni, au pierit în timp ce lucrau la ea.
Taimen străbate jungla, pentru ca apoi să iasă în câmpii interminabile cultivate cu orez sau trece prin localităţi mai mult sau mai puţin importante. După ce lasă în urmă Trecătoarea celor trei pagode şi Munţii Bilauktaung, trenul ajunge în suburbiile capitalei Bangkok, unde o ia de-a dreptul printr-o piaţă supra aglomerată, printre vânzărorii şi clienţii răspândiţi de-a valma.
În Japonia, în jurul celui mai activ vulcan din această ţară, Aso, se şerpuieşte calea ferată Minami Aso. Călătorii pot să vadă de la geamuri craterul deschis, gata parcă în orice moment să erupă şi să scuipe deopotrivă flăcări şi gaze ucigătoare.
În America de Sud, mai exact în Argentina,Tren a las nubes (trenul norilor), a fost construit la începutul secolului trecut, în perioada interbelică. Este una dintre cele mai înalte construcţii feroviare din lume, iar în prezent are doar rol turistic.
Revenind în Asia, Chennai-Rameswaram este celebră datorită numeroaselor tuneluri şi a podurilor suspendate, fiind una dintre cele mai dificile rute. Punctul culminant îl reprezintă un viaduct de doi kilometri, Pamban, care îi face pe turişti să uite că se află într-o ţară precum India. Ruta este una foarte aglomerată tot timpul anului, iar uneori oamenii sfidează orice reguli călătorind deasupra vagoanelor.
O candidată serioasă este şi calea ferată construită la finele secoului al XIX-lea, în Alaska, în timpul goanei după aur din Klondike. Linia ferată urcă până la aproape 1.000 de metri, dezvăluind peisaje de vis, dar şi o prăpastie uriaşă şi versanţi montani abrupţi.
