Cea mai mare și mai modernă moară din Europa de Est în 1915, azi o ruină

Instalată după ultimele creaţii ale tehnicii moderne, fabrica automată de făină Lykiardopoulos din Brăila era considerată în 1915 drept cea mai mare şi modernă moară din întregul Orient.

Fabrica a fost ridicată de industriaşul grec Lykiardopoulos, la începutul secolului XX. A fost inaugurată în 1912, fiind la vremea aceea una dintre cele mai mari şi mai moderne mori din întregul Orient, cu o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi. Cea mai mare parte din producţia de făină a morii era exportată în Grecia, Turcia, Egipt şi Algeria.

Potrivit istoricilor, Ilie Lykiardopol  a venit din Kefalonia împreună cu familia şi s-a stabilit iniţial în Tulcea. Ulterior, s-a mutat la Brăila, intrând în negoţul cu cereale. Fiul său, Spiru, construieşte cea mai mare moară din Brăila şi din sud-estul Europei. După moartea lui Ilie, toate afacerile familiei sunt preluate şi conduse de fiii săi Spiru, Theodor şi Stavru Valeriano, ginerele său.

Moara Lykiardopoulos producea 26 de vagoane de făină

„Cea mai mare şi cea mai sistematică fabrică din ţară şi din Orient. Demnă rivală a fabricilor din Apus. Instalată după ultimele creaţiuni ale tehnicii moderne. Produce zilnic între 20-26 vagoane de făină excelentă. Exportă făină în toate centrele mari din Orient”, scrie istoricul Ioan Munteanu în „Monumentele istorice ale oraşului Brăila”.

În 1915 drept cea mai mare şi modernă moară din întregul Orient FOTO: Brăila Portal

Detaliile tehnice le aflăm tot de la istoricul Ioan Munteanu: „moară sistematică, inaugurată în decembrie 1912, cu un capital investit în instalaţiuni de 1.200.000 lei, capital rulant de 20.000.000 lei. Are maşini care dezvoltă o forţă motrică de 1200 HP, consumând 10 tone de păcură în 24 de ore. Întrebuinţează 100-200 lucrători, în funcţie de perioada de lucru. Capital social-20.000.000 lei iar valoarea instalaţiilor, a terenului şi a construcţiei se apreciau la 120 milioane lei”.

După naționalizarea din 1948, moara devine Fabrica de pâine „Nicolae Bălcescu”.

Pe vrea regimului comunist, moara a fost integrată în Întreprinderea de Panificaţie a Brăilei.  După Revoluţie, a fost cumpărată de SC „Demopan” SA, societate pe acţiuni care în momentul privatizării, fabrica avea 1.200 de angajaţi. Azi, clădirea a fost abandonată și lăsată în paragină.

Maria Stefan

Recent Posts

Castelele, conacele și cetățile din România scoase din ruine cu ajutorul banilor europeni

Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…

3 zile ago

Berlinul vrea să scape de vila lui Goebbels, ministrul de propagandă nazist

Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…

3 zile ago

Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț cu câteva ore înainte de Paşte

Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…

4 zile ago

Un colț de geam roman, descoperit de arheologii din Alba Iulia

Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…

5 zile ago

Două clădiri de patrimoniu ale Bucureștiului propuse pentru consolidare, respinse de consilierii PNL și PSD

Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…

o săptămână ago

400 de ani de patrimoniu cultural al Danemarcei s-au prăbușit în flăcări

O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…

o săptămână ago