Construit între anii 1961 și 1966, barajul Vidraru a fost unul dintre cele mai mari proiecte al regimului comunist, fiind realizat cu uriașe eforturi financiare. Lucrarea a costat 1,47 miliarde lei, o sumă colosală pentru acele vremuri. Investiţia a fost amortizată în 28 de ani. 

Dar ce s-ar întâmpla în cazul în care barajul s-ar rupe pur si simplu. Răspunsuirle seci ale specialiștilor sunt: în 20 de minute Curtea de Argeş şi Valea Danului ar fi acoperite în totalitate de ape. În 72 minute viitura de 12 metri va lovi Piteştiul!

Scenariile oficiale arata Apocalipsa !

În urmă cu câtiva ani barajul ajunsese la o cotă de reținere de peste 90% și întrebările erau pe buzele multora: ce ar fi dacă…? Specialiștii susțin că șansele ca barajul înalt de peste 166 de metri să se rupă sunt zero. Cu toate acestea, grava avarie înregistrată în anul 1974 și ultimele reparații, care au fost efectuate un an mai târziu, îi face pe mulți să-și pună următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla dacă, din cauza supraîncărcării ca urmare a ploilor sau ca urmare a unui cutremur, barajul Vidraru ar ceda, iar cele peste 465 de milioane de metri cubi de apă s-ar revărsa la vale?

Cu toate astea, dacă barajul ar ceda ar face ravagii, apocalipsa s-ar abate asupra Argeşului. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute. După cum se ştie, în Argeş se află cel mai înalt baraj din ţară, Vidraru, al doilea ca mărime din România şi al cincilea din Europa. Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru s-ar sparge, fie din cauza supraîncărcării, în urma ploilor, fie din cauza unui cutremur? Răspunsul oficial al autorităţilor la această întrebare este că barajul Vidraru a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Richter şi mai are garanţie încă 55 de ani de acum încolo. Însă, conform “Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa.

Localităţi şterse pe pe faţa pământului

Într-un minut, apele ar acoperi Arefu, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş. Iată ce localităţi ar fi şterse de apele de pe harta judeţului, dacă, Doamne fereşte, barajul Vidraru s-ar rupe, dar şi în cât timp. În comuna Arefu, apele scăpate din chinga barajului ar ajunge într-un minut. Aici ar dispărea sub ape cabana „Casa Argeşeană”, ruinele cetăţii Radu Negru şi satele Căpăţâneni-Ungureni şi Căpăţâneni-Pământeni. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj pot acoperi centrala Hidroeletrică şi comuna Albeştii de Argeş.

Oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit în totalitate de ape

Milioanele de tone de apă ajung în 20 de minute la Valea Danului şi în Curtea de Argeş. Din cauza poziţionării acestui oraş, apele l-ar acoperi în totalitate, viitura atingând peste 25 de metri înălţime. Scenariul apocaliptic continuă. Pradă apelor ar cădea comuna Băiculeşti, în 30 de minute, Merişani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute, şi Bascov, în 66 de minute.

În Piteşti, viitura ar atinge 12 metri în 72 de minute de la ruperea barajului

În Piteşti, apele ar pătrunde în 72 de minute, la o eventuală spargere a barajului Vidraru, iar viitura ar avea 12 metri înălţime. Ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu, ultima localitate inundată fiind comuna Mărăcineni.

Ultimele reparatii ale barajului au avut loc in 1975

Temerile că ceva ar fi în neregulă la baraj au apărut, de multe ori, ultima oară în umră cu vreo câțiva ani când Hidroelectrica a anunţat că demarează licitaţie publică internaţională pentru proiectul de Retehnologizare al Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Suma de bani pusă la dispoziţie de statul român pentru aceste lucrări, circa 20 milioane de euro, arata amploarea lucrărilor. Potrivit foștilor directori ai Hidroelectrica Curtea de Argeș, nu se pune problemă că barajul să fie fisurat și nici șanse ca acesta să se rupă prea curând. E drept, ultimele reparații la Vidraru au avut loc acum câteva decenii bune, mai exact în 1975. Nu există temeri cu privire la fisură în structura de beton. Este așa de bine construit încât nici mișcările tectonice nu îl pot face să se fisureze. Practic, acel arc de beton culiseza între pereții stâncoși, se mulează în așa fel încât să nu existe pericol de rupere sau spargere. Totul a fost gândit, nu pentru 10, 20 ci pentru cel puțin 100 ani. Scenarii apocaliptice au fost și vor mai fi… La rândul sau, reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului spun că prin modul lor de construcție, barajele de genul celui de la Vidraru s-ar putea rupe doar în cazul unor seisme de peste 8 grade pe scară Richter.