🏀🥋 La Liceul Spiru Haret vor avea loc meciuri de baschet și demonstrații de arte marțiale, iar hackathonul urban îi va aduce împreună pe liceeni și studenți arhitecți pentru a imagina soluții de îmbunătățire a spațiului din jurul liceului – mobilier urban, zone de umbră și alte idei creative.

🎨🎭  În Piața Italiană, publicul este invitat la ateliere de teatru, pictură și lucru manual (crearea de căsuțe din materiale reutilizabile), dar și la tururi ghidate de patrimoniu dedicate istoriei cartierului.

🎶  Pe scena festivalului vor urca: Irina Sârbu, Soul Serenade, Cristina Lupu & Lucas Contreras, Mara Halunga, Andra Andriucă, Jazzy Roots, iar atmosfera va fi completată de DJ Abasc, DJ VAnIIRRII și DJ Dun.

Intrarea la toate activitățile festivalului este liberă.

La Piazzetta – Festival de cartier în Piața Italiană este finanțat de Primăria Sectorului 2, prin contractul de finanțare nerambursabilă nr. 122796/19.08.2025, și se realizează cu sprijinul partenerilor locali: Liceul Spiru Haret, De-A Arhitectura, OARB – Ordinul Arhitecților din România, Filiala București, Dolci Coni, Burgerz, Heavy Rotation și Frog.

Pentru detalii și program actualizat: [Facebook / Instagram]

3. Varianta social media

📍 La Piazzetta – Festival de cartier în Piața Italiană revine pe 27–28 septembrie 2025!

🏀🥋 La Liceul Spiru Haret: meciuri de baschet și demonstrații de arte marțiale, plus un hackathon urban unde liceenii și studenți arhitecți propun mobilier urban, zone de umbră și idei creative pentru cartier.

🎨🎭  În Piața Italiană: ateliere de teatru, pictură și lucru manual (căsuțe din materiale reutilizabile), tururi ghidate și activități pentru copii.

🎶  Pe scenă: Irina Sârbu, Soul Serenade, Cristina Lupu & Lucas Contreras, Mara Halunga, Andra Andriucă, Jazzy Roots, plus DJ Abasc, DJ VAnIIRRII și DJ Dun.

🙌  La Piazzetta prinde viață datorită partenerilor: Primăria Sectorului 2, Liceul Spiru Haret, De-A Arhitectura, OARB, Dolci Coni, Burgerz, Heavy Rotation și Frog.

📅  Două zile de sport, hackathon urban, muzică și comunitate → 27–28 septembrie, Piața Italiană. Intrarea este liberă!

The post La Piazzetta – Festival de cartier în Piața Italiană, 27–28 septembrie. Două zile de cultură și comunitate în inima Sectorului 2 first appeared on Turism Istoric.

Cartea aduce în atenția specialiștilor și a publicului larg o decadă din istoria arhitecturii Constanței, marcată de activitatea prolifică a unui tânăr arhitect evreu – Haim (Harry) Goldstein, devenit după război o personalitate importantă a mediului profesional și academic și trage, în același timp, un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare și mutilare a imobilelor care au rezistat până astăzi.

După intrarea în librării, tirajul de 700 de exemplare s-a epuizat în timp record și publicul cere reeditarea de urgență a volumului, ajuns la preț de speculă pe siteuri online. Reeditarea volumului “Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940” este un pas firesc. 

Cu apariția cărții, mai mulți proprietari de apartamente/imobile din Constanța și-au putut regăsi fațadele caselor în schițe sau fotografii de epocă.

În iunie 2023, autorii cărții au primit un mesaj de la proprietarul imobilului din B-dul Tomis nr. 45 (Constanța) – Casa Gavrilescu, care a aflat din carte despre autorul imobilului:

“Având în vedere că dorim ca această renovare să fie cât mai fidelă cu clădirea inițială, sperăm să ne ajutați să intrăm în posesia proiectului sau a altor documente ce ne-ar putea fi de folos. În iulie, am primit aviz de la comisia de monumente pentru lucrările de renovare a imobilului, ajuns între timp într-o stare de ruinare avansată, inclusiv lipsa etajului superior.”

Despre “Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940” 

Cum arăta peisajul socio-economic al orașului atunci și cine erau comanditarii acestor imobile?
Ce s-a mai păstrat din modernismul constănțean? Ce a supraviețuit brutalelor intervenții contemporane?
Cum se integrează arhitectura acestor imobile în orașul de astăzi?
Ce trebuie să aibă în vedere măsurile de consolidare?

Povestea Constanței de atunci, detalii din peste 60 de imobile și din arhiva cu sute de schițe care a dus la construcția vilelor, peste 300 de fotografii de epocă și de azi. O propunere de tur prin peninsulă. Un ghid de bune practici în mentenanța și renovarea imobilelor moderniste. Indexul vilelor. Toate acestea se găsesc în paginile cărții.

Cartea răspunde acestor întrebări născute firesc, odată cu descoperirea colecției de arhivă într-o pubelă de pe strada Batiștei în 2014 și se prezintă ca un ghid pentru un day trip/city break la Constanța: pe drum în tren poți citi prima parte, contextul, apoi face singur turul – supracoperta include harta peninsulei și arată principalele imobile Goldstein. Iar la întors poți citi mai pe larg despre case și detaliile lor.

Mai multe găsiți online pe maicugoldstein.ro.

The post “Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940” – cartea care ajută la renovarea caselor ale căror povești le spune  first appeared on Turism Istoric.

După ce anul trecut, Primăria a fost deschisă pentru a doua oară publicului larg cu ocazia Nopții Europene a Muzeelor și vizitată de mii de oameni, Primăria Municipiului București reintră anul acesta în programul evenimentului care are loc pe 13 mai, în intervalul orar 18:00-24:00, cu o serie de expoziții, instalații și o proiecție de filme, care marchează, prin evenimente tematice, momente remarcabile și istorice ale Capitalei.

Asociația noastră este prezentă pentru a doua oară în cadrul acestui eveniment cu o expoziție menită să atragă atenția asupra salbei de fortificații din jurul Capitalei si a potențialului enorm pe care acestea îl pot avea pentru metropolă.

În jurul Bucureștiului există un sistem de fortificații militare (18 forturi si 18 baterii intermediare) construite de Regele Carol I la finele secolului al XIX-lea, ca să protejeze Capitala de un eventual atac militar. Din cele 36 de fortificatii, au supravietuit 31. Expoziția de față prezintă materiale vizuale (randari 3D) cu propuneri de reutilizare ale acestor fortificații. Ea este gândită ca o panoramă de idei care se pot concretiza într-un plan apropiat, cu viziunea necesară. Expoziția înfățișează modalitatea prin care ansamblul de fortificații se poate transforma într-o centură culturală și de agrement, cu spații dedicate pentru concerte, festivaluri, expoziții, ateliere, dar și spații verzi, terenuri de sport, spații comunitare.

Astăzi, aceste obiective sunt parțial introduse în Lista Monumentelor Istorice – deși ansamblul este unic la noi în țară, iar cea mai mare parte dintre ele sunt lăsate în paragină. Există si un website dedicat acestui proiect  https://forturi.ro/forturi_bucuresti_30_imagini_viitor/ Autorii expoziție sunt arh. Dorothee Hasnas, Ciprian Plăiașu și Costin Zamfir.

Evenimentele din circuitul Noaptea Muzeelor 2023 sunt disponibile pe pagina ediției, pe www.noapteamuzeelor.org .

Din programul Nopții Europene a Muzeelor la Primăria Capitalei fac parte:

• patru expoziţii – FORTURILE BUCUREȘTIULUI. 30 DE IMAGINI DIN VIITOR (Asociația Turism Istoric) SPAŢIU PUBLIC URBAN „PODUL CALICILOR”- ANSAMBLU URBAN DOMNIŢA BĂLAŞA, AMENAJARE URBANĂ PALATUL JUSTIŢIEI (Primăria Municipiului București) LOCURI CARE LIPSESC – CALEA VĂCĂREȘTI (Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Teritorii 21) EXPOZIȚIE DE PARTITURI – DIN VREMURILE MUZICALE APUSE ( Asociatia Pro Cult Art.)
• instalație – INSTALATIE PARTICIPATIVA – BUCUREȘTI ACUM! (Primăriei Municipiului București);
• două proiecţii de filme istorice – FILME ISTORICE, selecție din arhiva Muzeului Municipiului Bucureşti și PROIECȚIE VIDEO – BUCUREȘTIUL NOSTALGIC. DOUA SECOLE DE EVOLUȚIE edilitară (Muzeului Național de Istorie București)
• muzică asigurată de DJ TEO – LIVE și Miruna Ionescu si Valentin Albesteanu & Taraful de Oraș – POVESTE DIN BUCUREȘTIUL DE ODINIOARĂ

Evenimentele prezente anul acesta la Primăria Capitalei aduc în discuție problema patrimoniului bucureștean, a modului în care acesta poate deveni o resursă viabilă și vitală a orașului, precum și proiecte ce au în vremurile de mult apuse și locuitorii de odinioară. Evenimentele vor avea loc atât în interiorul clădirii din Bulevardul Regina Elisabeta, precum și în curtea interioară a Primăriei.

Programul de vizitare este de la ora 18:00 și până ora 24:00,ultima intrare fiind la ora 23:45. Accesul în clădire se va face în grupuri, pe intrarea principală, iar vizitele vor fi ghidate.

The post Expoziția „Forturile Bucureștiului. 30 de imagini din viitor”, prezentă la Noaptea Muzeelor first appeared on Turism Istoric.

Am invitat pe unul dintre membrii importanți ai proiectului 112patrimoniu, arh. Dorothee Hasnaș, să ne răspundă lacâteva întrebări care sunt convins că sunt pe buzele multora, continuând discuția pornită cu articolul  Ce este 112 patrimoniu?

• Platforma 112 patrimoniu atrage atenția asupra abuzurilor care se petrec împotriva imobilelor istorice si de patrimoniu, dar dacă ar fi sa explicați unui cetățean obișnuit cum ați defini importanța patrimoniului?

Odată cu detaliile vechi se pierd tehnici, materiale si elemente care nu mai pot fi reproduse astăzi. Cu fiecare usa, fereastra si casa veche, dispare o parte din identitatea și flerul locului. Fara aceste detalii, sărăcim. 

• Așadar patrimoniul este important si atunci cand nu suntem proprietarul casei? Ce am de câștigat eu care dețin un apartament într-un bloc normal de la o clădire de patrimoniu care nu dispare?

Patrimoniul este cel care da identitate unui loc, el include povestile si istoria locului respectiv. Odată ce se pierde spiritul unei zone, valoarea ei crește numai pe termen scurt, scazand apoi pe termen mediu pe masura ce se degradează imobilele noi și se infunda cu masini străzile vechi. Cand mai dispar si ultimii arbori batrani, ajungem într-o inghesuiala si un desert de beton si garduri, in care valoarea metrului pătrat scade treptat. Vezi zona Floreasca-Dorobanti, cu indesire extremă in ultimii ani, fata de Cotroceni, unde bucurestenii merg adesea in weekend să se plimbe pe străzi. Sau stradutele din parcelare vechi, Uranus sau din Bucureștii noi, care se modernizează ieftin din ce în

• Cum vedeți legatura intre dezvoltarea economica si sociala a unei zone si renovarea/ reintegrarea în spațiul urban a unei imobil de patrimoniu aflat în stare de degradare?

Un oraș care si-a îngrijit si îsi pune in valoare patrimoniul devine mai atractiv: sa ne gandim ca oamenii merg la Paris, Viena sau Istanbul pentru a-i admira poveștile devenite arhitectura, nu pentru a-i vizita noile dezvoltări imobiliare. Cand ne concentrăm doar asupra oportunității investitorilor, care include de obicei optimizarea investiției, pe șleau – cum sa construim cat  Într-un peisaj anonim, valoarea metrului pătrat va fi întotdeauna mai mica, la acelasi nivel de mentenanta. 

• Dacă ar fi sa îndemnați pe cineva sa devina voluntar in proiectul dvs –  mai exact sa sa contacteze cand intalneste o ilegalitate, cum ati proceda?

Platforma noastra este deschisa tuturor. Va invitam sa va familiarizati cu ea si sa aflati ce reguli se aplica orașului nostru. Sau puteti direct sesiza o distrugere, salvand o casa.

Pentru o sesizare, puteti intra direct de pe telefon sau calculator pe https://112patrimoniu.ro/sesizare/ si formularul va va ghida prin informatia necesara. Pentru a grăbi demersul, merita sa aveti adresa exacta si cateva fotografii ale distrugerii pe care doriți sa o sesizati. Odata trimisa catre noi, sesizarea va fi moderata si trimisa automat in numele OAR București către autoritățile competente.

Daca intalniti o situatie in care este necesara alertarea urgenta a autoritatilor, de exemplu o demolare sau distrugere a unei fatade istorice, nu ezitați sa dublati sesizarea cu un telefon la politia locala. Intervenția acestora va putea opri pierderea unor detalii extrem de valoroase, cum au fost basorelieful de pe cinematograful Dacia sau demolarea casei sculptorului lon Dimitriu-Bârlad, care se găsea la intersecția străzilor Donizetti cu Paul Urechescu. Fațada din stânga avea efigiile lui Raffaello și Michelangelo, iar cea din dreapta, figurile celor doua fiice ale sale și a Reginei Maria.

• Ce este mai valoros un teren gol in centrul orasului, un teren cu o clădire noua sau un teren cu o cladire subreda, dar de patrimoniu? De ce?

Un teren gol reprezinta un potential, desigur. Ce se va construi pe el va îmbogăți zona, dacă este vorba de arhitectura de calitate, care respecta regulamentele acesteia – sau dimpotriva, va contribui la mutilarea si devalorizarea ei. De asemenea, clădirea nouă va putea ridica sau coborî zona in care se afla, precum si calitatea vieții locuitorilor sai. Cele mai bune exemplu de design care pastreaza arhitectura veche, restaurand-o ridicand zona sunt gelateria Velocita de pe calea Victoriei, hotelul Marmorosch Blank de pe str. Doamnei, sera Eden, care doar pune in valoare o grădina veche de pe Rosetti – sau  proiectul Fosta Fabrica. Exemple de bune practici avem cateva aici. 

Te invitam sa contribui cu mai multe!

Clădirea șubredă se poate transforma, la randul ei, într-o bijuterie unică, cu putin efort si renovarea necesara. Deci tot potential! Inchipuiti-va orașele in care mergem in vacanța sau la un city break, fără casele lor vechi. Atena, Parisul sau Florența au un patrimoniu magnific. Sigur că ar fi mai simplu din punct de vedere mentenanta si costuri pentru un locuitor al Veneției să-și inlocuiasca palazzo-ul scump cu o dezvoltare ultra-moderna. Insa nu ar fi mai valoros pe termen lung – și toată lumea ar avea de pierdut. Trebuie sa ne obișnuim cu ideea ca imobilele nu sunt haine pe care modificăm după chef si le aruncam apoi la gunoi cand nu ne mai plac, ci reprezinta o adevarata resursa – cu o durata de viata mult mai lungă. Și poți trai extrem de modern într-un spațiu istoric.

The post Care este valoarea si importanța patrimoniului pentru fiecare dintre noi first appeared on Turism Istoric.

Autorii expoziției sunt Andreea Neguțescu, Beatrice Rotar, Miruna Tugmeanu, Miruna Poalelungi, Roxana Iuga, Teodor Bratu, Vlad Popa, Carmen Talcal, Ionuț Leahu/ Org.: Iulia Stanciu, Dorothee’ Hasnaș, Sergiu Silivestru.

De asemenea, vom face un demo pentru a vă prezenta platforma. Vă așteptăm.

The post #RLV DEMO 112 – expozitie cu si despre patrimoniu first appeared on Turism Istoric.

Pentru că accesul în fortificație se face prin lateralul fortului, punctul de întâlnire este în fața societății comerciale Smart Beton, la intersectia DNCB cu un mic drum (aproximativ 1 km distanță de la intersectia DNCB cu Strada Leordeni).

Întâlnirea deschisă publicului larg are ca scop înțelegerea potențialului acestor edificii militare dezafectate, istoriei pe care ele o poartă, dar mai ales a modului în care pot deveni parte din comunitate azi. Întrucât fortul se află într-o stare de degradare avansată întâlnirea se va face cu un numar restrans de particianți.

Înainte de a vă vorbi despre fort și despre expoziția de la început de Noiembrie de la Muzeul Dimitrie Leonida vreau să vă fac o scurtă introducere a ceea ce ar fi trebuit să fie un sistem de fortificații fără egal, un sistem care ar fi schimbat poziția României în materie de politică militară.

18 forturi militare de apărare şi tot 18 baterii formează centura de fortificaţii a capitalei. Proiectul centurii de fortificații a fost gândit de arhitectul și inginerul militar belgian, generalul Henri Alexis Brialmont, la cererea Regelui Carol I, construcția centurii de fortificații începând în anul 1894. Henri Alexis Brialmont a proiectat și fortificaţiile oraşelor Liege, Namur și Anvers.

Pe interiorul centurii de fortificații au fost construite o cale ferată și o șosea ce uneau forturile, azi cele două încă sunt folosite: una fiind Centura rutieră a Bucureștiului, cealaltă doar o centură feroviară prea puțin exploatată.

În prezent, fortificaţiile sunt fie în administrarea unor investitori privaţi, fie sunt parte a unor unităţi militare sau în posesia administraţiilor locale. Unele dintre aceste entități și-au exprimat interesul în a încerca să le ofere un viitor forturilor și bateriilor rămase, respectiv 31 de edificii.

Fortul X Leurdeni se află în apropierea șoselei de centură a Bucureștiului, între satele Glina și Popești-Leordeni, la cam 4 km de bateria 9 – 10 Cățelu. Este singurul fort din centura de fortificații a Bucureștiului situat așa departe de o baterie.

Este un fort de tip 3, ca majoritatea forturile din centura de fortificații a Bucureștiului, un fort în formă trapezoidală, fără reduit (fortăreață autonomă de refugiu în cadrul altei fortărețe precum Fortul I Chitila sau Fortul XIII Jilava), mult mai mic decât în planurile inițiale datorită resurselor limitate alocate, dar adaptate la noua tehnologie militară, mai exact făcut să reziste obuzului torpilă.

Multumim pentru sprijinul acordat in realizarea acestei intalniri Consiliului Local Popesti Leordeni.

Multe informații despre expoziția de la Muzeul Dimitrie Leonida le găsiți aici

Vă așteptăm cu drag!

The post Întâlnire la Fortul X Leurdeni – de ce mai sunt azi importante fortificațiile Regelui Carol I? first appeared on Turism Istoric.

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, „Prin tunelul istoriei metroului bucureștean” își propune să recupereze, să păstreze și să valorifice istoria metroului din București în beneficiul publicului larg prin digitalizarea atât a documentelor și fotografiilor păstrate de Arhivele Naționale ale României, precum și a celor aflate în colecții și arhive private, cât și a articolelor de presă privitoare la metroul bucureștean, publicate în principalele periodice românești aflate în colecția Bibliotecii Metropolitane București.

Totodată, proiectul cultural își propune ca, pe lângă materialul documentar digitalizat, să aducă în prim-plan și specialiști din proiectarea, construcția și exploatarea metroului bucureștean, personalitatea acestora urmând să fie evocată prin realizarea unor biografii și – acolo unde (mai) este posibil – a unor interviuri, acestea având nobila menire de a însufleți istoria a ceea ce înainte de 1989 era deseori caracterizat drept „o remarcabilă creație a tehnicii românești”. Materialul documentar astfel rezultat va fi valorificat științific în cadrul unui demers unic de prezentare a istoriei proiectării, construcției și exploatării metroului din capitala României prin intermediul platformei online www.redescoperaistoria.ro/metrou, a monografiei „Rama electrică de metrou. «Bătrâna doamnă» care a scris istoria metroului bucureștean”, precum și a expoziției tematice „Metroul: Mai mult decât ceea ce se vede”.

Având rolul de a mări accesibilitatea documentelor și a fotografiilor păstrate în fondurile Arhivelor Naționale ale României, platforma online www.redescoperaistoria.ro/metrou contribuie totodată la protejarea materialului documentar original pe termen lung de deteriorările cauzate de o manipulare repetată în cadrul procesului de cercetare. De asemenea, în cadrul platformei online se vor regăsi informații despre proiectul propriu-zis, precum și date privitoare la proiectarea, construcția și exploatarea metroului din București.

Monografia „Rama electrică de metrou. «Bătrâna doamnă» care a scris istoria metroului bucureștean” ce va fi tipărită în cadrul proiectului are o dublă semnificației: pe de o parte, marchează cei 45 de ani de la realizarea la Arad și aducerea în Capitală a prototipului ramei românești de metrou (decembrie 1976 – august 1977), acesta fiind de altfel și primul element proiectat al metroului, dimensiunile acesteia determinând ulterior gabaritul tunelelor, galeriilor și stațiilor din subteran. Pe de altă parte, monografia este și prima lucrare de acest gen realizată în România, aceasta documentând în peste 400 de pagini proiectarea, fabricația și exploatarea materialului rulant produs în țară pentru metroul bucureștean. Bazată într-o proporție covârșitoare pe documente de arhivă completate de mărturiile specialiștilor care au participat la ceea ce pe bună dreptate ar putea fi numit simplu, dar extrem de inspirat „marea aventură a «trenului galben»”, monografia va avea și un bogat conținut ilustrativ, în mare parte, necunoscut publicului larg, provenit din arhive și colecții private.

La rândul său, expoziția tematică „Metroul: Mai mult decât ceea ce se vede” – ce va fi organizată la Muzeul Municipiului București – se dorește a fi o călătorie prin istoria metroului bucureștean, pornind de la primele planuri de execuție și până la exploatarea din zilele noastre. De altfel, această expoziție își propune să fie și o primă „stație” a magistralei de constituire a unei colecții permanente dedicate proiectării, construcției și exploatării metroului din Capitală, deschisă publicului larg, așa cum există în 30 de orașe din întreaga lume (Berlin, Budapesta, Delhi, Madrid, Mexico City, Moscova, Saint Petersburg, Shanghai, Tokyo, Wuhan ș.a.) unde sunt deschise secțiuni dedicate metroului în cadrul muzeelor ce prezintă istoria transportului public și tehnicii în general, și chiar muzee consacrate care tratează acest mijloc de transport urban. Acesta este și motivul pentru care echipa proiectului face și un apel către persoanele care s-au intersectat cu proiectarea, construcția și exploatarea metroului din București prin intermediul profesiei, ori a pasiunii pentru transportul feroviar și care sunt dispuse să ne sprijine în acest pionierat, prin orice fel de contribuții – inclusiv memorialistice – care fac referire la metroul românesc.

Proiectul cultural „Prin tunelul istoriei metroului bucureștean” se va derula până la data de 11 noiembrie 2022, fiind reflectat în presă de următorii parteneri media: Agenția Națională de Presă Agerpres, Radio România (prin posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural și Radio România București FM), Fundația Culturală Magazin Istoric și Club Feroviar.

Fondată în anul 2014, Asociația Redescoperă Istoria reunește persoane pasionate de istorie, sprijinind totodată și efectuarea de cercetări în principalele arhive românești civile, militare și diplomatice în urma cărora au fost publicate în revistele de profil peste 100 de studii și articole ce documentează aspecte ale istoriei recente. Prin intermediul acestora, precum și a întregii sale activități, ARI și-a îndeplinit unul din obiective sale principale, și anume cel privitor la aprofundarea cunoașterii, respectării și valorificării trecutului istoric și cultural al României.

The post Lansarea proiectului „Prin tunelul istoriei metroului bucureștean” first appeared on Turism Istoric.

The post Tururi pietonale în cadrul Anualei de Arhitectură first appeared on Turism Istoric.