De exemplu nu au fost construite pentru a avea un rol industrial, ci unul militar. De exemplu iesirea de la Cotroceni dinspre bulevardul Geniului este prima gară regală. Intreg circuitul feroviar, punctat de actualul primar a fost realizat undeva spre finalul secolului XIX pentru a deservi sistemul de fortificații din jurul Capitalei, precum și legătura cu diverse puncte importante și strategice din oraș: Gara de Nord, Gara Filaret, Palatul Cotroceni, Gara de Est (Obor). Anii comunismului nu a însemnat o stergere a lor, dimpotrivă regimul avea mereu în minte că aceste căi feroviare sunt vitale în caz de război și într-adevăr le-a oferit un rol industrial.
După 1990 lucrurile au luat-o pe o traiectorie nu tocmai corectă, ceea ce menționează si articolul de mai jos. De la primari cu tot felul de afaceri, acoperiți de hârtii până în dinți, precum Adriean Videanu, până la antreprenori tupeiști – care au acționat fără nicio autorizație, au pătruns în zona de protecție stabilită de lege pentru căile ferate ridicând tot felul de construcții sau acoperind cu deșeuri calea de rulare.
Titlul și conținutul articolului – „Am parcurs traseul viitorului tren metropolitan din București pentru că tu probabil nu o să o poţi face niciodată! De ce proiectul de suflet al lui Nicușor Dan e deocamdată o „fantazie urbană”?! Maidan, blocuri şi intersecţii aglomerate pe tot traseul dorit de Primărie” – nu e tocmai corect în toate punctele de vedere:
1 cea mai mare parte a inelului feroviar există și este functională și/ sau în conservare adecvată – mai mult de 70 de km din jurul centurii necesită modernizări, dar nu sunt în situația prezentată de articol
2 reporterii au mers strict în două zone, care într-adevăr sunt cele mai problematice: APACA – soseaua de Centură, respectiv Răzoare – Gara Progresul. E adevărat că aici trebuiesc luate măsuri în funcție de fiecare caz în parte, dar destul de mult din calea de rulare există. Asta inseamnă că nu se porneste de la zero. Terasamentele sunt si ele in cea mai mare parte. Solutiile de izolare, semaforizare, pasaje etc vor putea fi decise. Pentru celelalte zone Gara de Nord – Otopeni sau Centură, respectiv Gara Obor – Soseaua de Centura lucrurile stau altfel. Sunt necesare modernizari, dar inca se circula pe aceste iesiri.
Acestea fiind spuse, fără a ține partea actualei administrații, și cu cheile de lectură oferită vă invităm să parcurgeți articolul care în principiu ridică niște probleme reale.
„Trenul metropolitan este proiectul promis de Nicuşor Dan în campania electorală pentru a rezolva problema traficului din Bucureşti, care se află în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Peste 500 de milioane de euro sunt puse în joc pentru revitalizarea liniei industriale care lega odinioară vechile fabrici comuniste. Muncipalitatea vrea să construiască poduri sau pasaje subterane în zonele în calea ferată se intersectează cu străzi intens circulate, aşa că locuitorii din cartierul Militari ar putea avea parte de şantiere în zonă. Mai mult, este prevăzută şi instalarea de panouri garduri de protecție și ziduri fonice pentru că trenul ar urma să traverseze zone în care sunt deja construite blocuri şi case de o parte şi de alta a căii ferate. Pentru toate acestea, Primăria Capitalei sub conducerea lui Nicuşor Dan nu avansat niciun termen, precizând doar că proiectul realizat în colaborare cu CFR “se află la stadiul de pregătire și aprobare a documentației necesare finanțării și derulării investițiilor”.
Reporterii RomâniaTV au mers pe traseul viitorului tren metropolitan şi au descoperit de-a lungul căii ferate aflate oficial în conservare un peisaj dezolant: sute de gunoaie aruncate la întâmplare, foste cantoane CFR în paragină, în contrast cu blocuri aflate acum în construcţie în apropierea şinei.
Punctul de pornire a fost din apropierea centrului comercial AFI Palace Cotroceni, mai exact zona în care Nicuşor Dan a vorbit în iulie 2020, în timpul campaniei electorale pentru alegerile de la Primăria Capitalei, despre proiectul construirii trenului metropolitan, prezentat la acea vreme ca un metrou suprafaţă.
Acolo, calea ferată folosită înainte de Revoluţia din 1989 pentru a alimenta Uzina de Mașini Electrice București (UMEB) şi fabrica de textile Apaca este acum abandonată şi acoperită de iarbă şi buruieni. O pot vedea cu uşurinţă cei care vin la cumpărături şi aleg să-şi lase maşina în parcarea de suprafaţă cu acces dinspre bulevardul Vasile Milea.
Odată părăsită parcarea centrului comercial, asfaltul dispare şi eşti nevoit să mergi de pământ ca şi cum te-ai afla pe uliţa unui sat, nicidecum pe o stradă dintr-o zonă centrală a Bucureştiului, situată la nici 10 minute de mers pe jos de Palatul Cotroceni.
E strada Fruntaş Anghel Mihai din sectorul 6 al Capitalei care e străbătută de fosta linie industrială aflată în administrarea CFR.
Pe lângă şina scoasă din uz de peste 20 de ani, au crescut copaci şi iarbă. Dovada indiferenţei autorităţilor faţă de această zonă sunt munţii de gunoaie şi materiale de construcţie care au fost aruncate aici, cu toate că strada este paralelă cu bulevardul Iuliu Maniu, unul dintre cele mai circulate din Bucureşti.
Şina de cale ferată trece la doar câţiva metri distanţă de două clădiri ce par a fi foste cantoane CFR.
„De ce faceţi poze la case? Sunteţi de la Primărie?”, a întrebat curioasă o femeie care locuieşte într-una dintre case.
A auzit despre proiectul Primăriei Capitalei despre trenul metropolitan, însă nu s-a arătat deloc încântată că ar putea trece locomotive la doar câţiva metri de casa ei. Se teme de o eventuală expropriere pentru că, deşi spune că a cumpărat casa, nu îi e clar dacă terenul ar fi al CFR-ului.
De peste 31 de ani, strada nu a văzut asfalt niciodată. Motivul: legislaţia prevede că liniile de cale ferată beneficiază de o zonă de protecţie.
„În conformitate cu legislația în vigoare, respectiv OUG nr. 83/2016 privind unele măsuri de eficientizare a implementării proiectelor de infrastructură de transport, unele măsuri în domeniul transporturilor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative și Regulamentul General de Urbanism nr. 525/1996, cu modificările și completările ulterioare, în scopul desfășurării în bune condiții a circulației feroviare și al prevenirii evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranță și zona de protecție a infrastructurii feroviare publice astfel:
Zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice cuprinde fâșiile de teren, în limită de 20 m fiecare, situate de o parte și de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalațiilor de semnalizare și de siguranță a circulației și a celorlalte instalații de conducere operativă a circulației trenurilor, precum și a instalațiilor și lucrărilor de protecție a mediului. În zona de siguranță a infrastructurii feroviare este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații neferoviare supraterane, cu excepția proiectelor de infrastructuri publice și a celor pentru care s-a emis aviz favorabil de către Ministerul Transporturilor și care nu pun în pericol siguranța circulației.
Zona de protecție a infrastructurii feroviare publice cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum și terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, la asigurarea funcționării acesteia”, este răspunsul oferit de CFR, la solicitarea Româniatv.net.
Cu toate acestea, de-a lungul căii ferate există în construcţie blocuri, în apropierea fostei gări CFR Cotroceni.
„Legea e atât de deştept făcută încât nu zice nimic despre dezafectarea sau conservare, motiv pentru care ai linie ferată, ai zonă de protecţie! Şi am încheiat discuţia.
Legea care reglementează siguranţa pe linile ferate nu face nicio distincţie. Ai linie ferată acolo, se aplică regulamentul. Prevederile cu privire la zona de protecţie rămân în continuare aplicabile pentru că nu există o diferenţiere clară făcută în lege dacă linia este dezafectată, nu se mai aplică acea restricţie. Practic, acele construcţii la rândul lor ar fi suspectibile de avea o problemă cu autorizaţia de construire. În momentul de faţă, dacă ai vrea să construieşti ceva vizavi de acele linii, cel puţin teoretic nu s-ar putea face lucrul acesta”, a explicat avocatul Adrian Cuculis, pentru România TV.
Nu departe de blocurile aflate în construcţie, şina de cale ferată a fost acoperită cu pământ şi de vegetaţia crescută de-a lungul anilor.
Tot pe traseul viitorului tren metropolitan, am găsit un alt fost canton lăsat în paragină. Plin de grafitti, are însă uşă metalică şi geam din termopan. Cu toate acestea, mizeria din jurul acestuia lasă de înţeles că în această clădire şi-ar face veacul o persoană care trăieşte la limita sărăciei.
De cealaltă parte a căii ferate este însă un bloc nou construit.
Alte blocuri au răsărit de-a lungul căii ferate la doar câteva sute de metri distanţă de zona în care cale ferată se intersectează cu strada Lujerului, nu departe de centrul comercial Cora.
Acolo au fost construite mai multe afaceri, după ce CFR a decis în 2001 să oprească circulaţia trenurilor pe această linie. Vorbim despre o vulcanizare, un teren de fotbal acoperit sau o benzinărie.
După intersecţia cu Lujerului, calea ferată străbate drumul numit deloc întâmplător strada Liniei.
Nu departe de trecerile la nivel cu calea ferată cunoscute de cei care trăiesc în cartierul Militari, şina a fost transformată de şoferi în zonă de parcare.
De aici ar putea apărea şi problemele. Trenul ar urma să circule la mică distanţă de blocuri şi să străbată zone cu trafic rutier intens.
Cu toate acestea, în octombrie 2020, Nicuşor Dan spunea despre trenul metropolitan că „linia de tren nu se va intersecta cu soselele, deci nu va sta la semafor”.
Există, însă, şase zone, pe tronsonul dintre Pasaj Lujerului şi Valea Cascadelor, în care trenul metropolitan ar putea deveni un obstacol în trafic. Fosta linie industrială se intersectează cu Pasaj Lujerului, strada Lujerului, Răsăritului, Moineşti, Valea Lungă şi Valea Cascadelor.
Reprezentanţii Primăriei Capitalei au explicat pentru Româniatv.net că ar uma să fie realizate schimbări radicale pentru a permite circulaţia trenului metropolitan.
„Astfel, din punct de vedere al intersectării cu alte infrastructuri de transport terestru, se are în vedere ca infrastructura feroviară să fie modernizată prin reconstrucția trecerilor la nivel și echiparea acestora cu sisteme de control al traficului rutier care să permită scurtarea timpilor de așteptare (similar timpilor de la semafoarele rutiere urbane) sau, acolo unde valorile de trafic feroviar și rutier sunt foarte ridicate, trecerile la nivel să fie înlocuite cu intersecții denivelate (poduri sau pasaje subterane)”, este răspunsul oferit de Primăria Municipiului Bucureşti, la solicitarea RomâniaTv.
Pe traseul trenului metropolitan ar urma să fie instalate echipamente speciale pentru ca acesta să nu devină o sursă de poluare fonică.
„Întreg proiectul de introducere a serviciilor de tren urban/metropolitan în Zona Metropolitană București Ilfov se va implementa în zone populate și cu puncte majore de interes situate de o parte și alta a căii ferate.
Pentru evitarea incidentelor și accidentelor se vor analiza de către echipa de experți contractată soluții de construire a unor garduri de protecție și ziduri fonice, toate cu un design menit să asigure integrarea în peisajul urban. Soluțiile vor fi identificate în cadrul Studiului de Fezabilitate și a Proiectelor Tehnice de Execuție”, au explicat reprezentanţii Primăriei Capitalei, la solicitarea RomâniaTV.
Potrivit Municipalităţii, „pentru fiecare intersecție din interiorul Bucureștiului și a localităților din Județul Ilfov se va analiza soluția optimă de investiții de către echipa de experți ce va fi contractată în perioada următoare”.
„Proiectul se află la stadiul de pregătire și aprobare a documentației necesare finanțării și derulării investițiilor. Studiul de oportunitate care va fi transmis și Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și JASPERS prevede utilizarea căii ferate în exploatarea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR S.A., cu respectarea normelor de siguranță și operare feroviară”, mai precizează PMB.
La solicitarea RomâniaTV, reprezentanţii CFR au explicat că trenurile nu mai circulă pe această linie industrială din anul 2001, iar în actualele condiţii de uzură „nu se poate desfășura circulație feroviară” pentru că linia este „în conservare”:
„Sucursala Regională CF Bucureşti, prin Secția L 1, a solicitat în anul 2001 trecerea liniei CF Antestație Cotroceni – București Progresul din domeniul public în domeniul privat al Statului, în vederea casării, după ce agenții economici din zonă și-au închis activitatea și au solicitat rezilierea contractelor de exploatare pe liniile industriale. La data actuală, această linie de cale ferată se află în conservare”, este poziţia CFR care administrează fosta linie industrială.
Din acest motiv, Municipalitatea vrea înlocuirea vechilor şine şi a făcut deja o evaluare a costurilor în acest sens.
„Proiectul de introducere a serviciilor de tren urban/metropolitan în Zona Metropolitană București Ilfov prevede reconstrucția căii ferate pe amplasamentul actual luând în considerare faptul că vitezele proiectate sunt suficiente pentru un serviciu urban.
În evaluările preliminare necesare demarării proiectului s-a identificat o sumă de aproximativ 177 milioane euro fără TVA pentru măsurile de investiții în elementele constitutive ale infrastructurii feroviare și complementare. În această sumă sunt incluse investițiile pe cei 250 km de rețea din zona București-Ilfov, inclusiv pe linia Gara de Vest – Răzoare – Gara Progresu”, a explicat PMB.
De asemenea, reprezentanţii Primăriei Capitalei mai spun că „proiectul de introducere a serviciilor de tren urban și metropolitan a identificat, până la acest moment, pe baza analizelor preliminare de trafic și dezvoltare socio-economică a regiunii București – Ilfov un număr de 16 servicii, dintre care 5 cu deservire a gărilor majore bucureștene (codificate provizoriu trenuri urbane – TUBIf), un serviciu de deservire a stațiilor existente și viitoare de pe Centura feroviară a Bucureștiului și 10 cu deservire a rutelor radiale cu rol în decongestionarea traficului din București (codificate provizoriu trenuri metropolitane – TMBIf)”.
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, spune că o centură feroviară a Bucureștiului este ”cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei” și ar putea avea o contribuție importantă la rezolvarea problemei traficului.
”Cel mai mare proiect pentru cea mai mare problemă a Capitalei – acesta este trenul metropolitan, care va avea o contribuție importantă la rezolvarea chestiunii traficului în București” anunță Nicușor Dan pe pagina personală de Facebook.
Pentru realizarea trenului metropolitan pe infrastructura existentă a CFR, se propune finanțarea prin PNRR a nouă proiecte complementare. Opt dintre ele sunt dedicate modernizării celor opt linii de cale ferată și unul dedicat achiziției de trenuri.
Lucrările de modernizare a căilor ferate includ reparații capitale ale șinelor, reabilitarea stațiilor existente și construirea de noi stații, modernizarea trecerilor la nivel, pasaje rutiere, electrificarea liniilor, iar în privința mijloacelor de transport avem în vedere achiziția a 50 de trenuri electrice.
Vor exista opt tronsoane de cale ferată modernă în jurul Capitalei
1-Gara Obor – Chiajna – Gara de Vest
2-Gara de Nord / Basarab – Gara de Vest – Progresul
3-Gara de Vest – Stația Vasile Milea
4-Gara de Nord – Chitila – Scroviștea
5-Gara Obor – Brănești – Islaz
6-Gara de Nord – Chiajna – Grădinari
7-Gara de Nord – Mogoșoaia – Grădiștea
8-Gara de Nord – Săbăreni
Valoarea totală a acestor 9 proiecte este de circa 530 de milioane de euro, iar în realizarea trenului metropolitan se ca colabora cu Ministerul Transporturilor, cu Consiliul Județean Ilfov și cu primăriile mai multor localități învecinate Capitalei.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…