Bani pentru acest tip de clădiri au mai fost alocați și din alte surse de finanțare sau fonduri europene din alte programe, inclusiv contribuții din bugetele administrațiilor locale, ceea ce arată un uriaș efort financiar direcționat pentru salvarea acestui patrimoniu, precum și efectele directe pe care le au beneficiile calității de membru UE.
Investițiile deja finalizate sunt completate în prezent cu 12 rute turistice/culturale finanțate prin PNRR.
Este vorba despre: ruta castelelor, ruta cetăților, traseul castrelor romane, ruta curiilor, cuta culelor, ruta Sf. Ladislau pe teritoriul României, ruta bisericilor de lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta bisericilor fortificate, traseul gastronomiei tradiționale, ruta refacerea peisajului cultural din Delta Dunării și ruta satelor cu arhitectură tradițională.
În total, prin PNRR, au fost semnate până acum 85 de contracte de finanțare în vederea restaurării pentru 256 de obiective, a transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
G4Media a obținut în premieră o listă a castelelor, conacelor, palatelor și cetăților reabilitate cu bani europeni de la intrarea României în UE, centralizate de mai multe structuri guvernamentale, la solicitarea publicației.
Multe dintre obiective zăceau în ruine, iar fondurile europene au reprezentant o oportunitate pentru autoritățile locale. Obiective precum cetățile din Făgăraș, Rupea și Alba Iulia au devenit obiective turistice importante și spectaculoase.
Administrațiile locale au ajuns să numere sute de mii de turiști anual și au creat diferite evenimente în jurul lor. Aceste proiecte de reabilitare finanțate din fonduri europene au devenit, astfel, oportunități de dezvoltare pentru comunitățile locale.
O bijuterie salvată cu ajutorul fondurilor europene este Castelul Bánffy de la Răscruci (Cluj). Castelul este proprietatea Consiliului Județean Cluj, care l-a reabilitat în anul 2023.
Clădirea a trecut prin ample lucrări de restaurare și conservare derulate atât la nivelul clădirii castelului, al parcului, cât și al altor trei imobile care au destinația de clădiri conexe.
Un tur virtual spectaculos al castelului poate fi vizualizat AICI.
Clădirea a fost redată circuitului turistic.
„Banii pe care i-am folosit pentru restaurarea castelului au fost parțial bani europeni, parțial bani de la Consiliul Județean. Consiliul Județean va asigura, la fel ca și până acum, administrarea palatului, va deveni un obiectiv turistic și va fi parte a unui centru cultural pe care intenționăm să îl gândim la nivelul județului.
Va fi folosit pentru evenimente culturale, pentru vizite, evenimente personale, familiale, simpozioane… În jurul castelului, avem 4 hectare de pământ, gazon, curte, grădină amenajată cu un lac, arată foarte bine”, a spus președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, la finalizarea lucrărilor, citat de presa locală.
G4Media a discutat cu Alin Tișe, care a spus că reabilitarea castelului face parte dintr-o strategie mai amplă a instituției.
Președintele consiliului județean a explicat că reabilitarea castelului a fost destul de dificilă. ”A fost greu să găsim firme care să lucreze detaliile: un vitraliu special, lambriurile speciale care au fost demontate și curățate bucată cu bucată”, a afirmat acesta. A fost nevoie inclusiv de specialiști străini.
Strategia de viitor este aceea ca ansamblul să devină un obiectiv public: ”Nu ne dorim să facem bani cu el din bilete, spre exemplu, să acoperim investiția în nu știu câți ani, nu acesta este scopul”.
În schimb, a mai spus Alin Tișe, deja sunt solicitări de la majoritatea festivalurilor mari din Cluj-Napoca, pentru organizarea unor evenimente acolo: TIFF, festivalul de teatru și cel de folk.
Castelul poate fi vizitat sau chiar închiriat la sume mici, pentru diferite evenimente stabilite în baza unui regulament. Sumele, spune Alin Tișe, sunt modice, ”cât să acopere costurile cu utilitățile”.
Restaurarea Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi a fost finanțată cu 42,8 milioane de lei și a fost finalizată în 2016.
Beneficiarul finanțării a fost Consiliul Județean Dâmboviţa. Pe lângă intervențiile de restaurare a clădirilor care fac parte din ansamblu – palatul, casa slujitorilor, casa veche – au fost realizate și lucrări de amenajare peisagistică a spațiilor exterioare pe o suprafaţă de 20.000 de metri pătrați.
Totodată, spațiile au fost proiectate să fie utilizate atât pentru vizitele turistice, cât și pentru a găzdui evenimente culturale, seminarii, conferinţe sau centre documentare şi de creaţie.
În prezent, complexul a devenit o destinație de weekend. Din București, se ajunge cu mașina în circa o oră, pe autostrada București-Pitești până la kilometrul 37 și apoi 7 km pe DJ 711A. În fața complexului sunt amenajate locuri de parcare.
Pentru vizitare, trebuie să plătiți un bilet de 20 lei, redus la 10 lei pentru copii și pensionari.
Programul de vizitare este de marți până duminică, între orele 9.00 – 18.30 în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie și 9.00 – 17.00 în 1 noiembrie – 31 martie.
Un monument cu potențial turistic uriaș este Cetatea Râșnov. În trecut era pe locul trei în județul Brașov, după Biserica Neagră și Castelul Bran, în clasamentul celor mai vizitate obiective turistice.
Spre exemplu, în 2011, aproape 200.000 de turiști vizitaseră Cetatea Râșnov.
Proiectul de reabilitare, început acum aproape 4 ani, a avut mari probleme. Lucrările au fost la un moment dat întrerupte deoarece constructorul ceruse o suplimentare a fondurilor mai mare decât permitea legea.
Situația complicată și oprirea lucrărilor a dus la ratarea sezonului turistic de anul trecut.
Pentru proiectul de restaurare a Cetății Râșnov, administrația locală a primit finanțare din fonduri europene în valoare de 17 milioane de lei.
Cu acești bani, ar fi trebuit să se consolideze zidurile și să fie reconstruite turnurile de apărare.
De asemenea, proiectul prevede amenajarea unor muzee și ateliere meșteșugărești, precum și o zonă de spectacole.
”Cetatea Râşnov este astăzi unul din cele mai importante monumente medievale din România şi trece printr-un amplu proces de restaurare. Momentan se viziteaza doar grădina Cetăţii, accesul vizitatorilor fiind GRATUIT” este mesajul cu care sunt întâmpinați vizitatorii siteului cetății, în noul sezon turistic 2024.
Pe lângă această listă, mai există multe monumente și clădiri de patrimoniu restaurate de autoritățile locale din fonduri proprii. Nu există date centralizate cu aceste investiții, însă și ele contribuie la conservarea unor asemenea obiective.
Spre exemplu Castelul de la Sâncrai (Alba), clădire de secol XIX, care a aparținut familiilor nobiliare Kemeny și Banffy. Restaurarea și refuncționalizarea castelului s-au făcut de către Consiliul Județean Alba, proprietarul actual.
Au fost puse în valoare detaliile care s-au păstrat neatinse de‑a lungul anului și s-au deschis spre utilizare publică noi spații, înainte nefuncționale, precum mansarda, devenită astăzi zonă expozițională, spun reprezentanții instituției.
Un asemenea detaliu original din arhitectura castelului s-a păstrat pe scara care duce în turnul octogonal. Aceasta are un parapet din fier forjat cu un desen floral extrem de elaborat și decorativ, autentic și reprezentativ pentru stilul Art Nouveau.
Castelul a fost folosit în perioada comunistă drept casă de copii, iar acum este un loc destinat diferitelor evenimente culturale.
În toată țara există însă și multe conace sau castele lăsate în ruină. Unele au moștenitori greu de identificat, iar altele au rămas așa din lipsa de interes a noilor proprietari, fie că sunt administrații locale sau proprietari privați.
Spre exemplu Castelul Teleki din Ocna Mureș (foto), conacul Marghiloman din Bărăgan, Castelul Oteteleșanu din Giurgiu, castelul de pe Valea Ampoiului unde s-a filmat „Noi cei din linia întâi” și care a fost distrus în timpul filmărilor și lista ar putea continua cu zeci sau poate sute de exemple.
Investițiile continuă și prin PNRR, transmit autoritățile. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator de reforme și investiții din PNRR este responsabil cu implementarea Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale din cadrul Componentei 11 – Turism și cultură a PNRR.
Cele 12 rute turistice/culturale sunt: ruta castelelor, ruta cetăților, traseul castrelor romane, ruta curiilor, cuta culelor, ruta Sf. Ladislau pe teritoriul României, ruta bisericilor de lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta bisericilor fortificate, traseul gastronomiei tradiționale, ruta refacerea peisajului cultural din Delta Dunării și ruta satelor cu arhitectură tradițională.
”Prin intermediul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale se are în vedere activitatea de promovare propriu zisă a obiectivelor incluse în aceste rute, prin digitalizare, crearea unei aplicații dedicate vizitatorilor sau marcarea și semnalizarea rutelor și a obiectivelor incluse în cadrul rutei. De asemenea, se dorește crearea unei oferte culturale integrate, dar și restaurarea obiectivelor selectate în acest scop.
În urma derulării a 3 apeluri de proiecte, au fost semnate 85 de contracte de finanțare în vederea restaurării pentru 256 de obiective” au transmis reprezentanții instituției.
Spre exemplu se va reabilita Cetatea Colțești, o cetate veche de 700 de ani din zona de sud Apusenilor, intrată pe ruta cetăților.
Prin ruta turistică dedicată cetăţilor se doreşte restaurarea a cinci cetăţi din România pentru a le promova într-un mod integrat cu alte cetăţi istorice în circuite care să atragă turiştii din ţară şi din străinătate.
Se vor restaura Cetatea Sighişoara, cu lucrări de restaurare a zidurilor cetăţii, Cetatea dacică de la Sarmisegetuza, Cetatea Oradea, Cetatea Braşovului, Cetatea Nobiliară Colţeşti.
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…
Sezonul vacanțelor vine cu noi taxe pe care turiștii trebuie să le plătească, pe lângă…