Casă marelui Nicolae Titulescu, lăsată în paragină de aleşii din Caracal

În 1910, pe când se pregătea să candideze pentru un fotoliu de deputat, celebrul om politic Nicolae Titulescu a cumpărat o casă în oraşul Caracal. Clădirea, o bijuterie arhitectonică de la sfârşitul secolului al XIX-lea, astăzi monument istoric, zace abandonată în ignoranţa autorităţilor locale, care o lasă să se degradeze de la o zi, la alta.
În urmă cu mai bine de 100 de ani, în 1912, marele diplomat român Nicolae Titulescu devenea deputat al judeţului Romanaţi – azi parte a judeţului Olt – din partea Partidului Conservator Democrat, condus de Take Ionescu. Pentru a fi ales în acest colegiu, Titulescu trebuia să deţină o locuinţă aici. La sfatul liderului local al partidului, Pavel Brătăşanu, care a intuit cariera de diplomat şi politician a tânărului său coleg, Nicolae Titulescu şi-a achiziţionat, în 1910, o locuinţă în oraşul Caracal (Olt), atunci capitala judeţului Romanaţi. Şi nu orice casă.

Edificiul, cunoscut astăzi sub numele de „Casa Titulescu“, se află pe strada Iancu Jianu din Caracal, la numărul 27, şi este inclus pe lista monumentelor istorice. Clădirea care i-a aparţinut lui Titulescu până în 1924, o bijuterie arhitectonică ridicată la sfârşitul secolului al XIX-lea, este ţinută ferecată de autorităţile locale în administraţia cărora se află şi riscă să se degradeze tot mai mult.

În patrimoniul arhitectural al Olteniei

Profesorul de istorie Dumitru Botar spune că locuinţa a fost ridicată în stilul barocului târziu – cu predominarea asimetriei în ornamentaţia exterioară şi în dispunerea încăperilor – de negustorul Florea Niculescu între 1890 şi 1893, după planurile arhitectului Julius Mariani, cu sprijinul inginerului Ernest Gesner. “Casa are o bogată ornamentaţie exterioară. Este o realizare arhitectonică deosebită nu numai pentru oraş, ci şi pentru întreaga zonă a Olteniei. Marele diplomat poposea aici uneori. Arhitectura a atras atenţia specialiştilor olteni, fiind descrisă şi de Paul Rezeanu în lucrarea «Artele plastice în Oltenia 1821-1944»“, susţine profesorul Dumitru Botar.

La rândul său, directoarea Muzeului Romanaţilor, muzeografa Diana Nicula, afirmă că imobilul cumpărat de Nicolae Titulescu a fost de la început un etalon al bunului gust în materie de construcţii în capitala Romanaţilor. Locuința a ajuns în patrimoniul lui Nicolae Titulescu după ce negustorul Florea Niculescu a dat faliment, iar imobilul fusese luat de Banca Creditul Urban

“Stucaturile plafoanelor au decoraţii ce cuprind frunze de stejar, frunze de viţă-de-vie, ghirlande de flori, scoici ordonate în scafele plafoanelor în chenare şi rozetele din mijloc, acelaşi motiv decorativ regăsindu-se asupra uşilor îmbogăţite cu motive animaliere. Sobele au un coronament bogat decorat cu motive florale, animaliere, armonizându-se cu stucatura sau pictura plafoanelor. Cahlele de diferite culori prezintă motive geometrice sau florale. Stucatura, pictura şi sobele, prin decoraţia şi coloritul lor, sunt singurele indicii care ne-au mai rămas despre interiorul acestei case“, explică Diana Nicula.Interiorul casei a fost modificat

Profesorul Botar din Caracal spune că exteriorul păstrează forma originală, însă interiorul a suferit transformări la plafoane, pictura originală fiind acoperită cu var.

“O bună perioadă de timp, a funcţionat aici Casa de Copii din localitate. Din 2001, clădirea a fost repartizată Agenţiei locale de Ocupare a Forţei de Muncă, acum aceasta fiind închisă“, afirmă profesorul caracalean.

În anul 2003, cu ocazia „Zilelor Nicolae Titulescu“, pe casa din strada Iancu Jianu din Caracal, a fost montată o placă de marmură pe care se poate citi şi acum: “Această casă a aparţinut în perioada 1910-1924 diplomatului român Nicolae Titulescu, deputat de Romanaţi“.

În prezent, casa lui Nicolae Titulescu, amplasată chiar vizavi de sediul Muzeului Romanaţilor din localitate, arată ca şi cum ar fi părăsită, având un lacăt pe poarta de la intrare. Oficial, ea este administrată de autorităţile locale, care spun că au inclus imobilul într-un program de reabilitare a clădirilor istorice din oraş cu fonduri europene.

Ca de obicei NU este vina nimănui

Primarul din Caracal, Eduard Ciocăzanu, spune că nu este vina lui că imobilul lui Nicolae Titulescu nu a fost pus în valoare cum ar merita.

“Nu este vina mea că cei de dinaintea mea de la primărie nu au fost interesaţi de punerea în valoare a acestui imobil. Primăria Caracal a elaborat un amplu proiect ce vizează renovarea întregului ansamblu rezidenţial de pe strada Iancu Jianu din localitate, unde se regăsesc cele mai importante clădiri istorice din oraş. Acest proiect va fi realizat pe fonduri europene, deoarece sumele sunt imense şi aici mă refer la exerciţiul financiar 2014-2020“, declară Eduard Ciocăzanu.

Însă acestea rămân doar planuri pe hârtie, pentru că, după cum mărturiseşte tot edilul, nu se ştie când vor începe aceste lucrări, cu atât mai puţin când se vor termina. “Noi ne-am făcut treaba şi am trimis la Ministerul Culturii documentele necesare, adică actele din care să reiasă că imobilele pe care vrem să le renovăm sunt cu adevărat monumente istorice. Cei de la minister se ocupă de evaluarea lucrărilor, doar ei cunosc asemenea detalii“, încheie edilul Eduard Ciocăzanu.

Deputat de Romanaţi

Nicolae Titulescu , care a trăit între 1882-1941, a fost diplomat, jurist, profesor şi unul dintre cei mai mari oameni politici români, în repetate rânduri fiind ministru al Afacerilor Străine. De asemenea, Titulescu a fost preşedinte al Ligii Naţiunilor (1930 şi 1931) şi membru titular al Academiei Române. În noiembrie 1912, Nicolae Titulescu se înscrie printre candidaţii pentru Camera Deputaţilor la Tribunalul judeţului Romanaţi. Prefectura a înaintat la Bucureşti, pe 5 noiembrie 1912, lista candidaţilor la colegiul I de Cameră, unde, din partea Partidului Conservator Democrat, figurau Nicolae Titulescu şi Pavel Brătăşanu, iar din partea Partidului Liberal – Dimitrie Şuculescu şi Theodor Popescu. Pe 8 noiembrie, Nicolae Titulescu este ales deputat în noul Parlament.

Mişcat de onoarea ce i s-a făcut cu prilejul alegerii sale, Nicolae Titulescu, ce avea pe atunci 30 de ani, spunea, în discursul către alegătorii romanaţeni: “Eu ţin să vă mulţumesc şi să vă asigur că am priceput şi valoarea manifestaţiunii dumneavoastră şi întinderea obligaţiunii ce-mi impune. Îmi voi face o plăcere să vă vizitez pe fiecare în parte la casele dumneavoastră pentru ca astfel, aflând eu tânguierile dumneavoastră şi aflând dumneavoastră dorul meu de a le îndeplini, legătura sufletească dintre noi să se pecetluiască pentru totdeauna. Până atunci, ţin să aflaţi că uşa casei mele stă mereu deschisă pentru cine are nevoie de concursul meu în satisfacerea unui interes drept şi nerespectat şi că nu există pentru mine plăcere mai mare decât aceea când reuşesc să mulţumesc pe unul dintre membrii familiei noastre romanaţene“.