În anul 1824, în București erau menționate cinci căi principale care îl brăzdau în diferite direcţii. Calea Mogoşoaiei, numită şi Podul Mogoşoaiei, era cunoscută şi sub numele de drumul Braşovului sau Calea Victoriei. O a doua cale principală a oraşului era Calea Şerban-Vodă, căreia din secolul al XVIII-lea i se spunea Podul Beilicului, denumire păstrată pentru mult timp. Calea Moşilor se numea şi Podul Târgului-de-Afară, alături de care se afla şi Podul-de-Pământ, stradă numită aşa după materialele de construcţii care se găseau pe suprafaţa acesteia, „pietriş şi moloz“. A cincea stradă existentă în Bucureştiul de acum vreo 200 de ani era Calea Craiovei, al cărei adevărat nume a fost Podul Calicilor.
În urmă cu sute de ani, străzile se numeau căi sau poduri, iar numele acestora era pus în funcţie de cel mai avut boier din zonă sau după trăsătura caracteristică a populaţiei. Aşa a ajuns cartierul Rahova din zilele noastre să numească Podul Calicilor, nume dat după sărăcia din zonă.În afara oamenilor cu handicap care cerșeau pe aici, zona era învecinată cu Ţigănia Mitropoliei, acolo unde omorurile erau un fapt obişnuit.
După ce lucrurile au început să se mai schimbe numele cartierului a fost Podul Caliţei, după cum este consemnat în volumul „Istoria Bucureşcilor“ de Ionnescu Gion. Bătrânii din acea vreme spuneau că în cartierul Rahova avea nenumărate pământuri o femeie pe care o chema Caliţa şi că de aici ar veni noul nume. Cartierul şi-a schimbat numele din Podul Calicilor în Calea Craiovei la presiunile pe care boierii vremii le făceau asupra „Ministerului Instrucţiunei Publice“. Niciunul dintre înstăriţii cartierului nu voia să îi fie numele asociat cu Podul Calicilor, cu atât mai mult cu cât în apropiere se afla, așa cum am spus, şi Ţigănia Mitropoliei.
În Bucureşti, toţi cei care erau înregistraţi ca fiind „calici“ – oameni cu handicap, orbi, ciungi, betegi, nicidecum persoane zgârcite , primeau câte un ban în fiecare zi, sumă venită de la Visterie, şi erau apăraţi atunci când alţii încercau să le pătrundă în case. Nu de puţine ori au existat poveşti presărate cu omoruri şi chinuri groaznice la care erau supuşi „calicii“, atunci când „ţiganii“ Mitropoliei s-au înmulţit excesiv şi au început să pătrundă în cartierul învecinat, călcându-le locuinţele celor cu handicap.
Uşor, Calea Calicilor se micşorează, pentru că boierii și societatea nu voiau să aibă de-a face cu astfel de oameni, pierzându-se cu repeziciune datele despre vechea mahala din oraş. În timp ce erau obligaţi să plece din actualul cartier Rahova, calicii s-au luptat cu îndârjire cu boierii vremii pentru a nu fi izgoniţi, dar totul a fost în zadar, potrivit consemnărilor vremii.
Numele cartierului în forma actuală provine de la victoria obținută la Rahova de Armatele Române, în 9 noiembrie 1877. Din păcate modificările survenite în perioada comunistă, dar și rămășitele de odinioară, fac din această zonă una mai puțin vânată de cei care vor să își cumpere o locuință.
Cartierul este delimitat în vest de Strada Antiaeriană, Drumul Sării și Piața Panduri, în nord de Șoseaua Panduri și Calea 13 Septembrie, Bulevardul George Coșbuc, Șoseaua Viilor și Șoseaua Sălaj în est și periferia Bucureștiului în sud. Cele mai importante străzi sunt Calea 13 Septembrie și Calea Rahovei. Cartierul se învecinează cu Drumul Taberei, Centrul Civic, și Ferentari și este conține dealurile Viilor și Uranus.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…