Captatoarele de vânt, ferestrele duble, coridoarele verzi în orașe, umbrele uriașe: ce alternative există la aerul condiţionat

Criza climatică face ca valurile de căldură să devină mai intense în întreaga lume. Vara aceasta a adus temperaturi extreme în toată lumea. NASA a anunţat că luna iulie anului trecut a fost cea mai fierbinte înregistrată vreodată, dar e posibil ca anul acesta să fie și mai călduros, arată o analiză Deutsche Welle.

Chiar şi în anul 2018, aparatele de aer condiţionat şi ventilatoarele electrice au consumat 10% din curentul consumat la nivel mondial, a informat Agenţia Energetică Internaţională. Aparatele de aer condiţionat sunt foarte răspândite în câteva ţări, între care Japonia şi SUA, unde mai bine de 90 la sută din locuinţe sunt dotate cu aşa ceva.

Dar pe măsură ce verile devin tot mai călduroase, cererea de aparate de aer condiţionat este în creştere, mai ales în economiile emergente. Cererea de curent electric ar putea creşte, ajungând să se tripleze până în 2050. În multe ţări ale lumii, aparatele de aer condiţionat funcţionează pe bază de carburant fosil, care produce gaze cu efect de seră şi face atmofera şi mai fierbinte.

„Este un cerc vicios. Răcim spaţiile închise dar încălzim spaţiile deschise. De aceea generăm nevoia de mai multă răcire”, a declarat Sneha Sachar, director în cadrul Clean Cooling Collaborative.

Pentru a ieşi din acest cerc, oamenii de ştiinţă arată că există strategii pasive de control al temperaturii, care folosesc puţină energie, unele chiar deloc.

„Răcirea pasivă este promiţătoare fiindcă este mai ieftină, evită intensificarea efectului de căldură urbană, măreşte gradul de supravieţuire prin diminuarea dependenţei de aer condiţionat”, a declarat Alexandra Rempel, profesor la Universitatea Oregon din SUA, unde predă design de mediu.

Soluţii simple de răcire fără curent

Câteodată răcirea unei locuinţe poate fi simplă. Ajunge deschiderea gemurilor noaptea, pentru a permite aerului rece să intre în locuinţă, şi să tragi perdelele peste zi, când soarele bate în geamuri.

Rempel a realizat un studiu din care reiese că ventilaţia naturală şi umbra pot coborî temperaturile din locuinţe cu 14 grade Celsius, permiţând o economie de până la 80 la sută la aparatele de aer condiţionat.

Proiectarea unor clădiri mai eficiente pentru regiunile cu climă caldă

Răcirea pasivă poate fi de asemenea integrată în designul unei clădiri. Unele metode, cum sunt captatoarele de vânt din nordul Africii şi Orientul Mijlociu, au ferit oamenii de caniculă vreme de secole.

Acele turnuri cu ferestre deschise sunt poziţionate pe acoperişul clădirilor, şi, după cum arată denumirea lor, „captează” vântul. Ele direcţionează aerul proaspăt în interior şi împing aerul cald afară. Dat fiind că captatoarele de vânt tradiţionale au ieşit în multe locuri din uz, modele comerciale folosind aceeaşi tehnologie pot fi instalate în clădirile moderne.

Alte metode de răcorire a clădirilor includ ferestre duble, care limitează cantitatea de căldură care intră prin geamuri, şi fântâni arteziene care scad temperatura aerului prin evaporarea apei. În India s-a descoperit de asemenea că vopsirea acoperişului în alb poate reduce temperatura în interior cu 2-5 grade Celsius.

Reducerea temperaturii în oraşe prin plantarea mai multor pomi şi coridoare verzi

La Medellin, în Columbia, autorităţile au plantat aşa-numite „coridoare verzi”, pasaje cu vegetaţie, care feresc pietonii şi bicicliştii de razele de soare directe. Acestea au ajutat la reducerea temperaturii medii în oraş cu 2 grade Celsius.

La Tokio, în capitala Japoniei, a fost introdus un pavaj care rămâne rece, având o izolare specială. Iar la Singapore, ţară tropicală, vegetaţia densă plantată pe faţada unor zgârie-nori împiedică încălzirea lor excesivă.