Buna Vestire, în tradiția populară: momentul trezirii vegetației

Buna Vestire sau popular Blagoveștenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

Buna Vestire reprezintă punctul final al revenirii la viață a tuturor vietăților închise în pământ peste iarnă, precum și momentul trezirii vegetației. Se spunea că la Buna Vestire iarba începe să crească pentru că pământul este blagoslovit, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.

În această zi se realiza un ocol ritual al gospodăriei, pentru a se păzi de dăunători: se înconjura casa cu tămâie, se afumau pomii fructiferi.

În tradiția populară se spunea că în această zi se dezleagă limba păsărilor, mai ales a cucului care începe să cânte. Fiind considerată o zi a păsărilor, de Buna Vestire se putea ara dar nu se putea semăna, căci se credea că păsările ar mânca mai apoi tot rodul de pe spice. De asemenea de Buna Vestire trebuie să sosească rândunelele.

Ca în toate marile sărbători care deschideau anul, și în această zi se puteau face previziuni meteorologice și cu caracter oracular.

Se spunea astfel că așa cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, așa va fi și în prima zi de Paște. De asemenea exista credința că dacă în această zi este timp frumos, are să fie anul bun, și dacă se află frunză verde, va fi un an cu belșug.

Foto sus: Icoană pe sticlă din patrimoniul Muzeul de Etnografie Brașov, cu tema Buna Vestire, centru Scheii Brașovului, datare sec. XIX.

Sursa:

_{Olteanu Antoaneta, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, 2001}