Capitala se plasează pe locul 112 la capitolul infrastructură, într-un clasament mondial privind calitatea vieţii, realizat de compania de consultanţă Mercer. În top se află 221 de metropole din întreaga lume. Transporturile au reprezentat unul dintre cele 39 de criterii luate în considerare la întocmirea topului.
Bucureştiul este mai bine clasat decât alte metropole din Europa de Est: Moscova (123), o capitală cu mari probleme de trafic, Belgrad (133), Sofia (140), Sankt Petersburg (160).
Budapesta se află pe locul 74, Varşovia pe locul 84, iar Vilnius pe locul 79. Cel mai prost cotat oraş din Europa de Est, în ceea ce priveşte infrastructura, este Tbilisi (Georgia), pe locul 213.
Viena, oraşul unde calitatea vieţii este optimă
Cel mai bine cotat oraş din lume la capitolul infrastructură este Singapore, urmat de Frankfurt şi München.
Prima poziţie în clasamentul Mercer privind calitatea vieţii este ocupată de capitala Austriacă. „Viena a reuşit să se claseze din nou pe primul loc între metropolele lumii. Considerăm că acest fapt este o distincţie şi în acelaşi timp o misiune de a ne continua drumul în acest fel”, a declarat cu această ocazie primarul Vienei, dr. Michael Häupl.
Viena este urmată în topul oraşelor cu cea mai bună calitate a vieţii de Zürich (Elveţia), oraş clasat pe locul al doilea şi de Auckland (Noua Zeelandă), aflat pe poziţia a treia. Locurile patru şi cinci sunt ocupate de München (Germania) şi Vancouver (Canada).
Oraşele europene domină din nou clasamentul. 15 oraşe din Europa s-au clasat între primele 25 de locuri: Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9), Berna (10), Amsterdam (12), Berlin (16), Hamburg (17), Luxemburg (19), Stockholm (19), Bruxelles (22) şi Nürnberg (24). Parisul, cel mai bine clasat oraş francez, se află pe poziţia a 29-a, iar Londra ocupă locul 38.
Pe primele locuri în clasament se situează Singapore, Frankfurt şi Munchen. Pentru realizarea clasamentului au fost avute în vedere mai multe criterii: alimentarea cu electricitate, disponibilitatea apei, serviciile de telefonie şi de poştă electronică, transportul public, traficul şi numărul de zboruri internaţionale de pe aeroporturile locale.
Infrastructura bucureşteană
Cea mai mare lucrare de infrastrutură urbană din întreaga Românie este Pasajul Basarab. Acesta a fost ianugurat în luna iunie anul trecut, după mai bine de cinci ani de lucrări şi aproape 240 de milioane de euro chelutite. Pasajul, ce travesrsează una dintre cele mai aglomerate zone din Capitală şi leagă cartierele Drumul Taberei şi Militari de centru, are o lungime de aproape 2 kilometri şi se poate lăuda cu cel mai lat pod hobanat din Europa.
Tot în planurile primarului Sorin Oprescu se află şi autostrada suspendată ce va închide inelul median de circulaţie al Capitalei. Proiectul a fost aprobat de consilierii generali în toamna acestui an, urmând ca de anul viitor să înceapă lucrările propriu-zise. În aceeaşi şedinţă, consilierii au aprobat şi construirea unui drum expres care să lege autostrada Bucureşti-Piteşti de autostrada Bucureşti-Constanţa. Edilul speră ca astfel să se descongestioneze traficul în Capitală.
Pe 3 decembrie, a fost inaugurat un segment al Inelului Median al Capitalei, Artera Doamna Ghica-Chişinău, după aproape şapte ani de lucrări. Artera traversează calea ferată din zona Baicului cu un pasaj suprateran de 383 de metri. De asemenea, în Capitală se lucrează şi la un pasaj suprateran în zona Văcăreşti.