Bucureştiul poate fi un oraş frumos şi atractiv dacă ştii să îi observi adevăratele comori. Aglomeraţia, mizeria sau graba cu care lucrurile se petrec aici ne fac pe toţi un pic mai reticenţi când vine vorba să ne mândrim cu capitala noastră. Dacă te opreşti puţin din agitaţia cotidiană a metropolei europene, vei descoperi un oraş cosmopolit, cu numeroase muzee, clădiri frumoase, magazine luxoase şi parcuri pline de viaţă.
Constatând lipsa unui ghid turistic serios al capitalei, editura Vremea a publicat anul trecut cartea Bucureşti – ghid turistic, istoric, artistic, lucrare necesară vizitatorilor oraşului şi, în aceeaşi măsură, locuitorilor săi, din ce în ce mai puţin conştienţi de valoarea istorică şi de frumuseţea urbei. Răsfoind acest ghid, jurnaliştii de la bucuresti.adevarul.ro au alcătuit împreună cu Silvia Cofescu, autoarea volumului, un top al celor mai interesante şi încarcate de valoare istorică locuri din Bucureşti.
Povestea Ateneului
Edificiu-simbol al culturii naţionale, Ateneul Roman, a fost construit în inima Bucureştilor în urmă cu 120 de ani (1886-1888). A devenit exponentul arhitectonic şi spiritual nu doar al Capitalei, ci al întregii naţiuni. Concepută de arhitectul francez Albert Galleron, clădirea este inspirată din vechile temple greceşti şi, din 2004 este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, monument de arhitectură de grupă valorică A, de valoare naţională şi universală. Puţini bucureşteni stiu că Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripţie publică, în urma organizării unei loterii naţionale (500.000 de bilete în valoare de un leu). Apelul adresat cetăţenilor, suna ca o chemare populară, printr-un slogan destul de comic: ”Daţi un leu pentru Ateneu!”. Ideea apelului s-a transformat la acele vremuri într-o lecţie de unitate, de trezire a conştiinţei naţionale.
Muzeul Ţăranului Român, emblemă europeană
De văzut neapărat! Conţine în esenţă, totul despre noi, românii, mai bine decât am putea să o spunem în cuvinte. Spre deosebire de alte muzee din lume, fiecare sală devine un spaţiu viu, în care poţi respira atmosfera unei părţi din lumea satului românesc: şcoala, biserica, vatra casei. În 1996, a fost desemnat muzeul European al anului, distincţie acordată de European Museum Forum. De aproximativ 10 ani, instituţia de pe bulevardul Kisseleff pune la dispoziţia vizitatorilor Clubul Ţăranului Român unde se adună o bună parte a lumii boeme din Bucureşti. De asemenea, în cadrul muzeului mai puteţi găsi o librărie şi un cinematograf cu o selecţie foarte bună de filme.
Casa Capşa – “timpanul acestei mari urechi care e Bucureştiul”
Casa Capşa, situată în centrul Bucureştiului, pe calea Victoriei, la intersecţia cu strada Edgar Quinet a fost construită în 1852 de către vornicul Slătineanu. De atunci, edificiul intră în posesia membrilor familiei Capşa, care vor face istorie, aducând locului apreciere şi faimă europeană. Capşa, acum 100 de ani, a fost buricul ţării. În anii de glorie ai Cafenelei Capşa, personalităţile vieţii culturale a Bucureştiului treceau pe acolo. Nostalgicii spun că \”spiritul Capşei\” a dispărut odată cu generaţia de aur a literaturii române, însă odată cu restaurarea completă de care s-a bucurat edificiul, Capşa redevine inima oraşului.
Caru’ cu Bere, preferatul lui Caragiale şi Coşbuc
Caru’ cu Bere, este fără doar şi poate o adevarată legendă vie şi totodată una dintre cele mai vechi berării ale Bucureştiului. A fost deschis pentru prima dată în 1879 în vechiul han Zlatari şi, după 20 de ani, s-a mutat în Strada Stavropoleos, unde îl putem întalni şi astăzi.
Berăria din Strada Stavropoleos este un loc încărcat de tradiţie, unde fiecare obiect are propria poveste. Este unul dintre puţinele locuri ale Bucureştiului unde parcă nu s-a schimbat nimic, iar arhitectura aminteşte celor care-i calcă pragul de ce Bucureştiul a fost considerat odată Micul Paris. Picturile murale, vitraliile şi balustradele sculptate sunt elementele distinctive ale berăriei. Spiritul petrecerilor de altă dată este prezent şi în ziua de azi, atmosfera amintind de exuberanţa Bucureştiului de la începutul secolului XX.
Atmosfera de petrecere a localului a atras de-a lungul vremii multe personalităţi marcante. Unii dintre cei mai fideli oaspeţi ai berăriei erau George Coşbuc, Octavian Goga, sau I.L.Caragiale.
Pe langă berea fabricată după o reţetă originală secretă, Caru’ cu Bere este faimos şi pentru cele mai gustoase specialităţi culinare. Specialitatea casei au reprezentat-o mult timp crenvurstii cu hrean, din care se consumau zilnic tone întregi şi pentru al caror hrean, trecut prin răzătoare, au lăcrimat multe generaţii de ospătari.
Casa Poporului, mastodontul moştenit din Epoca de Aur
Impresionează pe oricine, indiferent de orientarea politică, culturală, artistică. Palatul Parlamentului sau Casa Poporului, este una dintre cele mai impresionate şi impunătoare clădiri din lume, fiind a doua ca mărime după Pentagon şi cea mai grea construcţie din lume. Pentru mulţi, Casa Poporului reprezintă un monument monstruos al comunismului, o amprentă a trecutului negru cu care va trebui să convieţuim. Clădirea a fost construită în timp record în perioada 1983 – 1989, pe locul unor mănăstiri, care au fost demolate, şi al Dealului Uranus, care a fost nivelat. Încă de la inaugurare a rămas cea mai controversată clădire din România. De-a lungul timpului, mulţi s-au gândit să transforme clădirea în muzeu al comunismului, mall sau chiar într-un cazino imens.
La construcţie au participat 200 arhitecți și aproximativ 20.000 muncitori care au lucrat în trei ture, 24 ore pe zi.
Cei care vor să o viziteze, o pot face zilnic, datorită tururilor organizate de mai multe ori pe zi. Ghizii le oferă vizitatorilor informaţii despre istoria şi construcţia clădirii în turul de aproximativ 2 ore.
Muzeul Satului – o ţară într-un muzeu
Muzeul Satului din Bucureşti este unul dintre primele muzee în aer liber din lume şi este una dintre atracţiile principale ale Bucureştiului. Muzeul se află în vecinătatea parcului Herăstrău şi deţine peste 70 de gospodării cu ustensilele tradiţionale, adunate din toate colţurile ţării.
La Muzeul Satului, vizitatorii pot vedea tradiţiile şi obiceiurile de secole ale poporului român, modul de viată şi casele specifice fiecărei zone. Pe langă casele pitoreşti, la Muzeul Satului vizitatorii mai pot vedea şi mobilier vechi românesc, unelte, obiecte din lut, icoane, carpete sau costume folclorice. Modul de viaţă tradiţional românesc este redat la Muzeul Satului prin ansambluri formate din gospodării complete din Transilvania, Oltenia, Muntenia, Banat, Maramureş, Bucovina, Moldova şi Dobrogea.
Pe langa expoziţia în aer liber, muzeul deţine şi colecţii de manuscrise, studii, schiţe, desene, planşe, clişee pe sticlă, filme, negative alb-negru şi color sau fotografii. La Muzeul Satului au loc şi numeroase târguri, care atrag vizitatorii prin produsele tradiţionale pe care le expun.
Parcul Cişmigiu, grădina romantică a capitalei
Cişmigiul este cea mai veche gradină publică din Bucureşti. Parcul a fost amenajt în stilul celor englezeşti şi a fost finalizat in 1854. Fără îndoială, parcul este un loc îndrăgit nu numai de bucureşteni, ci de oricine poposeşte aici chiar şi pentru scurt timp. De-a lungul vremii, parcul a devenit un simbol al Bucureştiului prin aerul său romantic ce aminteşte de charmul Micului Paris. Este un loc clasic, plin de poveşti de dragoste, indiferent de generaţii. Punctele de atracţie ale parcului sunt lacul şi debarcaderul, de unde se pot închiria bărci de agrement şi hidrobiciclete, grădina de trandafiri , rondul roman, statuile sau izvorul lui Eminescu.
Parcul Herăstrău, charmul grădinilor burgheze
Herăstrăul a fost construit în 1936 în forma actuală şi mult timp a fost cunoscut sub numele de Parcul Naţional Carol al II-lea. Încă din secolul XVII este cel mai mare parc al capitalei, reprezentând atracţia principală a bucrestenilor înstăriţi.
O zonă liniştită, rezervată pentru odihnă şi cultură şi o zonă destinată sportului şi distracţiei, cu terenuri şi baze sportive, restaurante, cafenele, un parc de distracţii pentru copii şi cluburi nautice. Punctele de atracţie ale parcului sunt zona Expoflora, Insula Trandafirilor, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor şi Statuia generalului de Gaulle. Parcul este împărţit în două zone.
Hanul cu Tei, artă şi anticariat
Hanul cu Tei este singurul han din Bucureşti care şi-a păstrat intactă forma originală de la începutul secolului XIX. Hanul cu Tei a fost construit în 1833 de Anastasie Hagi, Gheorghe Polizu şi Stefan Popovici. Şi astăzi au ramas conservate, deasupra gangului de intrare, literele A.P. şi S.P., iniţialele proprietarilor de atunci, dar şi data la care a fost construit. Alături de Hanul Gabroveni, Hanul lui Manuc, Cafeneaua Veche sau Palatul Voievodal, este una dintre construcţiile cele mai reprezentative pentru arhitectura românească veche şi totodată unul din puţinele locuri în care se păstrează o atmosferă cu totul aparte, specifică vremurilor de acum două secole.
În prezent, Hanul cu Tei adăposteşte cea mai mare galerie de arta din România. La Galeria de artă Hanul cu Tei puteţi găsi obiecte de artă vechi, precum piese de mobilier, lambriuri, tapiserii şi covoare, tablouri, fotografii, albume, documente vechi, ceasuri, aparate de fotografiat şi gramofoane, monede şi decoratii sau icoane . Galeria dispune de mai multe saloane: salonul Ludovic al XV-lea, salonul Louise–Phillipe, salonul Rococo şi salonul Ludovic al XVI-lea. In curtea interioara \”tip spaniol\” a Hanului, de formă dreptughiulară, accesul se făcea ca şi azi, prin două intrări cu arcadă şi porţi greoaie cu grilaje de fier care se închideau pe timpul nopţii.
Curtea Veche, cetatea din Centru
Curtea Veche a fost prima curte domnească din Bucureşti. Cuprindea un palat, o biserică, spaţiile destinate servitorilor şi grădinile palatului. Nu se cunosc prea multe detalii despre întemeietorul curţii, dar, conform cercetătorilor care au studiat istoria Bucureştiului, curtea ar fi fost construită de Mircea cel Bătrân. Astazi, Curtea Domnească este un muzeu în aer liber care găzduieşte frecvent evenimente culturale, festivaluri şi târguri de artă medievală. În 1972 a foat inaugurat un muzeu cu acelaşi nume ce reprezintă o amenajare originală a vestigiilor reşedinţelor domneşti din secolele XVI-XIX. Şi acum se mai pot vedea fundaţiile cetăţii din secolul XIV şi zidurile din piatră ale cetăţii Bucureştilor.
Hanul lui Manuc, locul unde s-a scris istoria
În apropierea Curţii Domneşti se află Hanul lui Manuc, o altă emblemă incontestabilă a Bucureştiului de acum câteva secole. Este una dintre cele mai vechi clădiri ale oraşului, ce reprezintă de asemenea un important obiectiv turistic. O a doua caracteristică a acestuia este faptul că Hanul lui Manuc este şi un monument arhitectural de o frumuseţe covârşitoare. Hanul a rămas în istorie ca un loc foarte important nu numai pentru bucureşteni, ci şi pentru întreaga ţară, găzduind demnitarii care au purtat negocierile de pace ce aveau să pună capăt războiului ruso-turc. De asemenea, Hanul a găzduit, în anii de dinaintea primului război mondial, întâlnirile politicienilor care doreau intrarea în război şi unirea Ţării Româneti cu Transilvania şi Bucovina.
