Biserica romano-catolică “Sfânta Fecioară Maria, Regină”, numită și Biserica Cioplea, după numele vechi al așezării, este una dintre puținele urme ale existenței emigranților paulichieni catolici bulgari pe o parte a moșiei boierului Dudescu, devenită ulterior satul Cioplea și din anii ’50 parte a Bucureștiului

M-am întors cu drag la biserica Cioplea după mai mult de un deceniu. Am regăsit aici un loc liniștit, unde poți să-ți aduni gândurile în singurătate sau unde, dacă ai nevoie, găsești oameni primitori și un sfat bun.

Biserica romano-catolică din vechiul cartier bulgăresc are o vechime de peste 200 de ani. Atât de puțin, am spune, dar a trecut prin atât de multe! Uragan, cutremure, incendiu, ciumă, holeră, invazie de lăcuste și multe altele au încercat viața bulgarilor care, conduși de pr. Fortunato Ercolani, se refugiaseră pe moșia Dudești pentru a scăpa de tirania turcilor.

O găsești pe strada Râmnicu Sărat, dar trebuie sa o cauți cu tot dinadinsul pentru că, deși este așezată pe o colină, biserica este ascunsă ochilor de blocurile din jur. Acestea au început a împresura biserica în anii ’60, când majoritatea caselor bulgărești au fost dărâmate și comunitatea, încercată peste puteri, s-a risipit.

Harta București anii '50. Foto preluată de pe rezistenta.net
Harta București anii ’50. Foto preluată de pe rezistenta.net
Epitaful de pe peretele sudic al bisericii. Foto: 2015
Epitaful de pe peretele sudic al bisericii. Foto: 2015

Biserica

În anul 1813, s-a construit prima biserică, despre care se știu puține lucruri. Aceasta era construită pe locul complexului de astăzi, avea două turnulețe, pereții din nuiele bătute cu lut, iar acoperișul din stuf. Construcția ei s-a făcut fără ”firman” din partea stăpânirii, pentru că totul s-a lucrat sub regimul de ocupație al trupelor rusești ce au favorizat emigrarea și stabilirea paulichienilor bulgari la Cioplea. Ulterior biserica a primit aprobare de la domnitorul Ioan Gheorghe Caradja. Această biserică a fost distrusă într-o singură zi, după cum relatează pr. Molajoni:

”(…) ziua de 5 iulie 1821 (…) a fost o dată funestă pentru București. O furtună sau uragan, unită cu un cutremur de pământ, a distrus aproape în întregime orașul (…) cea din Ciople, fiind construită din nuiele și lipită cu pământ, s-a ruinat cu totul și cele două turnulețe au fost aruncate de vânt nu departe de biserică (…)” 

În anul 1823, cu aprobarea domnitorului Grigore Dimitrie Ghica și ajutor public s-a reconstruit complexul parohial.

În anul 1853 tot complexul a fost devastat de un incendiu, determinând comunitatea să hotărască refacerea sa după planul vechi, însă de data aceasta din materiale durabile. Biserica s-a reconstruit în anul 1859.

Biserica Sfânta Fecioară Maria, Regină. Vedere dinspre strada Râmnicu Sărat. Foto: 2015
Biserica Sfânta Fecioară Maria, Regină.
Vedere dinspre strada Râmnicu Sărat. Foto: 2015
Intrarea în biserică înainte de renovarea din 2009-2010.  Foto: Wikipedia
Intrarea în biserică înainte de renovarea din 2009-2010.
Foto: Wikipedia

Curtea

Intrând în curtea bisericii, impresia de liniște și calm pune stăpânire pe tine. Aici se află o statuie a Madonei de la Lourdes dăruită de pr. Joseph Bordron în 1885, la întoarcerea sa din primul pelerinaj românesc la Lourdes. Cioplea a devenit astfel locul de unde a început să se dezvolte în România cultul Madonei de Lourdes.

Curtea bisericii. Foto: 2015
Curtea bisericii. Foto: 2015
Madona de Lourdes. Foto: 2015 
Madona de Lourdes. Foto: 2015

Intrarea

Intrarea în biserică este străjuită în partea stângă de un crucifix iar în dreapta de statuia ”Sfântul Francisc de Assisi”. Statuia amintește minunea îmblânzirii lupului care teroriza cetatea Gubio. Lucrarea a fost realizată de sculptorul József Fekete Negrulea în anul 1931 și premiată.

Intrarea în biserica Sfânta Fecioară Maria, Regină. Foto: 2015
Intrarea în biserica Sfânta Fecioară Maria, Regină. Foto: 2015
Statuia Sf Francisc de Assisi. Foto: 2015
Statuia Sf Francisc de Assisi. Foto: 2015
Statuia Sf Francisc de Assisi - detaliu. Foto: 2015
Statuia Sf Francisc de Assisi – detaliu. Foto: 2015

Interiorul bisericii

La renovarea din perioada 2009-2010 biserica a căpătat un aspect nou, refăcându-se pictura, altarul, calea crucii, vitraliile etc.

Interiorul bisericii. Foto: 2015
Interiorul bisericii. Foto: 2015
Interiorul bisericii înainte de renovarea din 2009-2010.  Foto preluată din galeria facebook a bisericii Cioplea.
Interiorul bisericii înainte de renovarea din 2009-2010.
Foto preluată din galeria facebook a bisericii Cioplea.

Altarul

Biserica este închinată Fecioarei Maria, Regină, deasupra altarului citim: ”Ave regina coelorum! Ave domina angelorum!”

Altarul Sfânta Fecioară Maria, Regină. Foto: 2015
Altarul Sfânta Fecioară Maria, Regină. Foto: 2015
Altarul Foto: 2015
Altarul Foto: 2015

Statuile

În biserică se găsesc câteva statui reprezentându-i pe Sf. Anton cu Pruncul, Sf. Vincențiu de Paul, Sf. Ana – mama Fecioarei Maria, Sf. Iosif cu Isus în brațe, Sf. Tereza a Pruncului Isus, Sfânta de la Fatima, Isus Christos, Sf. Fecioară Maria.

Sf. Ana. Foto: 2015
Sf. Ana. Foto: 2015
Sf. Iosif. Foto: 2015
Sf. Iosif. Foto: 2015

Vitraliile

O parte din vitraliile pe care le putem admira în biserica Cioplea:

Sf. Tereza a Pruncului Isus. Foto: 2015
Sf. Tereza a Pruncului Isus. Foto: 2015
Sf. Paul al Crucii Foto: 2015
Sf. Paul al Crucii
Foto: 2015
Inima Neprihănită a Mariei. Foto: 2015
Inima Neprihănită a Mariei. Foto: 2015
Sfânta Familie Foto: 2015
Sfânta Familie
Foto: 2015

Capela: Preasfânta inimă a lui Isus

Este o construcție adăugată în partea nordică a bisericii in anul 1893, poartă numele: Preasfânta Inimă a lui Isus. Sub capelă se află o criptă conținând osemintele lui Ieronim Cardini-Momolo și ale parohului defunct Agostino Bernardoni.

Capela Preasfintei Inimi a lui Isus.  Foto: 2015
Capela Preasfintei Inimi a lui Isus.
Foto: 2015
Fecioara de la Fatima. Foto: 2015
Fecioara de la Fatima. Foto: 2015

Complexul locuinței parohiale

Construcția pe care o vedem astăzi în stânga bisericii este rezultatul unor amplificări și supraetajări realizate în timp, în funcție de destinația pe care avea să o primească. Astfel, ea a fost școală parohială, noviciat pasionist, reședință episcopală, orfelinat (Casa de Caritate ”Nazareth”, a Fiicelor Carității din Ordinul ”Sf. Vincențiu de Paul”), azil de batrâni (”Providența Divină”), seminar diecezan.

Complexul Cioplea, vedere dinspre strada Schitului. Foto: 2015
Complexul Cioplea, vedere dinspre strada Schitului. Foto: 2015

 

Cimitirul Bisericii Cioplea

Inițial cimitirul era, după cum se obișnuia, așezat în jurul bisericii. În anul 1864 însă s-a dat Legea pentru înmormântări în care se preciza: ”toate culturile sunt datoare a-și întocmi cimitiruri pentru înmormântare, în depărtare cel puțin de 200 de metri de la marginea fiecărui oraș sau sat”. Astfel, în anul 1881 cimitirul a fost mutat în apropiere, pe strada Tomis de astăzi.

Cimitirul romano-catolic Cioplea. Foto: 2015
Cimitirul romano-catolic Cioplea. Foto: 2015 
Cimitirul romano-catolic Cioplea. Foto: 2015
Cimitirul romano-catolic Cioplea. Foto: 2015

Autor: Simona P.