Adevarul.ro scoate la lumina tragica poveste a unui sit arheologic care într-o altă țară ar fi avut probabil milioane de turiști – locul de unde romanii scoteau aur din munții Apuseni
Galeria Treptele Romane a fost clădită în urmă cu circa 1.800 de ani, potrivit istoricilor, iar în prezent se află pe lista monumentelor din patrimoniul naţional. Situl a rămas abandonat de mai mulţi ani, fără ca nimeni să ia vreo măsură pentru conservarea sau punerea lui în valoare.
La marginea satului Ruda Brad, învecinat municipiului Brad, un vechi foişor cu acoperişul devastat, fără uşă şi ferestre, reprezintă intrarea într-una dintre cele mai vechi galerii ale minelor de aur din Munţii Apuseni, ce poate fi vizitată.
Locul poartă numele de Treptele Romane, pentru că la capătul galeriei subterane săpată de mineri cu dălţile în secolele II – III se află treptele construite pe vremea ocupaţiei romane în Dacia. Galeria adâncă de 180 de metri se află pe lista monumentelor istorice de patrimoniu, însă nimeni nu mai pare interesat de soarta ei.
Foişorul care protejează vechea intrare în galeria minei de aur se prăbuşeşte treptat sub apăsarea timpului. A fost zugrăvit în anii trecuţi, după ce turiştii i-au mâzgălit pereţii cu desene pornografice, însă acoperişul de şindrilă prăbuşit nu i-a mai fost înlocuit.
Drumul aurului
Intrarea în galeria minieră a fost blindată pentru ca vizitatorii să nu se mai aventureze în interior, însă apoi uşa de fier a dispărut.
În ultimul an, drumul de acces până la Treptele Romane a fost asfaltat, fără ca soarta obiectivului istoric să se schimbe.
Primarul din Brad, Florin Cazacu, anunţa încă din 2009 că locul va face parte dintr-un traseu turistic denumit „Drumul Aurului”. Planurile administraţiei locale din Brad prevedeau un traseu de zece kilometri, care porneşte de la Muzeul Aurului din Brad, un muzeu unic în Europa, continuă pe valea Musariu unde se află „Treptele Romane”, urcă la Biserica 12 Apostoli din Ruda, coboară spre fosta exploatare auriferă Gura Barza, iar în final, din Crişcior turiştii sunt invitaţi să circule cu mocăniţa până în gara din Brad, şi ea un monument istoric cu o arhitectură atrăgătoare.
“Am reuşit asfaltarea drumului pe traseul respectiv şi suntem în discuţii cu reprezentanţii companiei Minvest pentru a prelua o galerie, Treptele Romane sau o gură de mină învecinată, pentru a o amenaja ca obiectiv turistic. În principiu, ei au fost de acord cu propunerea noastră”, a declarat primarul municipiului Brad, Florin Cazacu.
Click aici pentru VIDEO și Galerie FOTO
Peisajul dezolant din Barza
Dincolo de proiectele primăriei, dezastrul a pus stăpânire pe locurile fostelor mine, administrate de Minvest. Cel mai trist exemplu este Gura Barza, o exploatare auriferă care a funcţionat intens timp de aproape două secole în vecinătatea municipiului Brad, unde înainte de 1989 au lucrat până la 6.000 de oameni. Centrul minier s-a închis definitiv în 2006, iar de atunci clădirile care ocupau mai multe hectare au fost lăsate pradă jefuitorilor.
În zona Bradului, Munţii Apuseni, aurul este extras din vremea Daciei romane, însă exploatările au început să se dezvolte intens de circa două secole, o dată cu primele investiţii în modernizarea centrelor miniere. Minereurile extrase şi prelucrate conţineau metale nobile, aur şi argint, în concentraţie variabilă de până la 12 grame la tonă, iar în unele cazuri au ajuns la o concentraţie de 40 de grame la tona de minereu. Până în 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest. Din 1998, zona minieră a Bradului a fost inclusă pe pe lista celor defavorizate. În 2006, minele de aur au intrat în programul de închidere, producţia fiind oprită, iar un an mai târziu a fost pus lacătul definitiv pe exploatare. Distrugerile complexului minier au început la scurt timp după desfiinţarea acestuia. În prezent, zona Bradului a captat interesul companiilor miniere străine, interesate de resursele subterane ale Munţilor Apuseni.
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…
View Comments
nu știu dacă "Blestemul Aurului" este cel mai potrivit titlu al acestui articol , însă știu foarte bine că mai degrabă "Blestemul unei proaste gospodăriri a urbei (la care se face referire) , în ultimii 30 de ani au dus la starea exactă în care se află întreaga zonă la momentul de față , actualul primar (al ultimelor patru mandate consecutive) fiind înainte de primul mandat chiar liderul de sindicat al EM BARZA .
. . . probabil ar trebui făcut un documentar mai amplu (din partea dumneavoastră) în care să cereți răspunsuri mult mai concrete , atât din partea autorităților , în locul a ;" am asfaltat drumul și încercăm să preluă o gură de mină învechită"(citez cu aproximație)
ar trebui să faceți traseul complet și să vedeți cum arată exploatarea propriuzisă ( sus în BARZA) , un peisaj bun pentru un scenariu de film apocaliptic .
PS.
. . . cred că drumul trebuia totuși asfaltat deoarece zona respectivă este locuită , traversând satul Musariu .
bănuiesc că dl primar nu-și dorește o localitate demnă de Evul Mediu . . .