Biserica Densuş, cea mai veche biserică de piatră din ţară

În biserica din Densuş, slujbele se ţin neîntrerupt de şapte secole. Zidurile lăcaşului de cult au fost construite din rămăşiţele fostului oraş Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Istoricii susţin că biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii. Preotul Alexandru Gherghel, cel care slujeşte de aproape 14 ani în biserica din piatră, spune că locul bisericii poartă urme mult mai vechi: ale dacilor care au stăpânit peste ţinuturile Sarmizegetusei şi au avut propriile altare închinate lui Zamolxe. Dacă îi întrebi pe sătenii din Ţara Haţegului despre biserica lor, unii îţi vor spune, încredinţaţi de poveştile cu care au crescut, că lăcaşul a fost ridicat „de urieşi“.

În zidurile bisericii de la Densuş au ajuns blocurile de calcar din fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de cotropitorii turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi, dar şi icoane stranii, care îl înfăţişează pe Mântuitor în costum popular românesc sau pe apostolul Toma în timpul schingiuirii sale. Deşi nici în prezent nu este clară data la care a fost construită biserica, cert este că, în ultimii peste 700 de ani, în Densuş au fost ţinute neîntrerupt slujbe, iar locul este considerat cea mai veche biserică românească din piatră.

Lăcaşul de cult din Densuş e situat la zece kilometri de Haţeg, în apropierea şoselei Haţeg – Caransebeş. Biserica a fost ridicată pe un deal şi e înconjurată de un cimitir vechi, în care mormintele sătenilor şi ale preoţilor care au slujit aici sunt învecinate cu pietre funerare antice. De orânduirea ei se ocupă părintele Alexandru Gherghel. Preotul locuieşte într-o căsuţă construită în vecinătatea bisericii şi, la orice oră a zilei, îi întâmpină pe turişti. „I s-a dus vestea bisericii de la Densuş şi de asta vin aici credincioşi de peste tot, români, dar şi mulţi unguri, italieni, ba chiar şi indieni sau japonezi“, spune Alexandru Gherghel.

Apropierea sărbătorilor transformă bisericuţa din piatră într-un adevărat loc de pelerinaj. Chiar dacă în Densuş nu ajung atât de mulţi turişti ca la Mănăstirea Prislop, aflată la doar 20 de kilometri distanţă, pelerinii care vizitează biserica se întorc impresionaţi de ceea ce au găsit în Densuş. „Biserica de piatră îţi dă un sentiment de linişte şi parcă te umple de energie. Am urcat la ea pe potecă, trecând printre crucile vechi, printre copacii înfloriţi. Am văzut în jurul ei păşunile şi livezile înverzite, iar în depărtare Retezatul acoperit încă de zăpadă, am simţit aerul proaspăt al locului şi am admirat construcţia care este incredibilă şi icoanele din interior“, spune Alina Stamate (31 de ani), unul dintre turiştii veniţi din Cluj-Napoca la Densuş.

Atmosfera liniştită a lăcaşului se păstrează şi în zilele Paştelui. În noaptea de Înviere, aici ajung în fiecare an cel puţin 200 de oameni. Cei mai mulţi dintre pelerini asistă la slujbă în curtea bisericii.

Biserica ortodoxă română din Densuş poartă hramul Sfântului Proroc Ieremia (1 mai) şi al Sfântului Ierarh Nicolae (6 decembrie). Prima atestare documentară a bisericii a fost la 2 iunie 1360, cu ocazia unui „scaun de judecată“ al românilor din Ţara Haţegului. Cei mai mulţi istorici o plasează ca fiind ridicată în secolul al XIII-lea, în timp ce alţi oameni de ştiinţă susţin că ar fi fost construită în secolele X-XI.

Biserica a fost restaurată în anii 2003 şi 2005, prin contribuţia Ambasadei Statelor Unite ale Americii şi a Ministerului Culturii. Din anul 1991, ea a fost propusă pentru a face parte din patrimoniul UNESCO.

Sursa foto: Wikipedia, autor Jancsi Farkas, Poza prezentă la Commons este disponibilă sub licența CC-BY-SA-2.0

Maria Stefan

View Comments

  • pentru amatorii de precizie si adevar "ne-colorat" tendetios:
    " Die orthodoxe Kirche Sf. Nicolae – die älteste Steinkirche Rumäniens, in welcher heute noch Gottesdienste stattfinden – wurde in der ersten Hälfte des 13. Jahrhunderts auf den Ruinen einer früheren Kirche (vermutlich aus dem 4. Jahrhundert) errichtet. Sie befindet sich auf einer kleinen Anhöhe inmitten eines Friedhofs von Obstbäumen umgeben, auf der linken Seite des Galbena-Flusses in der Nähe einer Römerstraße. Das Baumaterial der Kirche stammt von der Ruine der Burg der ehemaligen römischen Hauptstadt Dakiens, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Dies ist in den Mauern als Grabsteine, Steine mit Inschriften, Fragmente von Statuen oder Säulen zu erkennen. Auf dem quadratischen (6 × 6 m) Kirchenschiff mit einem Dach aus Steinplatten steht ein Turm, der in Form eines Pyramidenstumpfes endet. Im Inneren des Schiffes wird der Turm von vier Säulen abgestützt; hier befindet sich auch ein halbrunder Altar. In der ersten Etage des Turms ist ein Versteck, welches über eine äußere Leiter zu erreichen war. Im 14. und 15. Jahrhundert wurden an der Ostseite eine halbkreisförmige Apsis und an der Südseite verschiedene Nebenräume (heute ohne Dach) angebaut. An den Innenwänden der Kirche sind Malereien von 1443[8] des Meisters Ștefan zu sehen.[3][4] 1961–1963 wurde die Kirche restauriert, hierfür spendete auch Michael Guest – Botschafter der USA – 20.000 $, so dass die Restaurierungsarbeiten 2005 beendet wurden.[5] Die Kirche steht unter Denkmalschutz.[9]

    Ebenfalls unter Denkmalschutz[9] stehen:

    die orthodoxe Kirche Sf. Proroc Ilie, Ende des 14./ Anfang des 15. Jahrhunderts errichtet, ebenfalls eine der ältesten Steinkirchen Rumäniens."
    https://de.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99

  • În această frumoasă prezentare nu se spune că Biserica din Densuș a aparținut Bisericii Române Unite cu Roma (greco-catolică) până la desființarea acestui cult în 1 decembrie 1948.
    Nu este o problemă că acum este ortodoxă.
    Ar fi însă corect să se spună tot adevărul. Jumătățile de adevăr sunt întotdeauna nefericite. Cred eu că nu sunt de dorit.

    • Acest lăcaș de cult a fost reconstruit(remodelat) de romani după cucerirea Daciei. Până atunci dacii se închinau acolo către zeitățile lor, după se închinau romani și daci zeului Marte(zeul războiului în religia romana). La trecerea imperiului roman la creștinism și această biserică trece la creștinism, de peste 1000 ani. De atunci a aparținut catolicilor (romano-catolică, greco-catolică, reformati), ortodoxilor. A aparținut Vaticanului, a tuturor culturilor religioase din România și Ungaria. Iar părerea mea este că putem să ne rugăm oriunde, nu avem nevoie de un loc special. Eu am zis "Tatăl nostru" în toate bisericile în care am intrat, indiferent de rit.

    • Biserica unită cu Roma..greco-catolică a luat ființă pe la anul 1700...biserica din Densuș a fost atestată documentar prima dată la 1360...deci adevărul?!

  • Din pacate ajungi acolo si nu gasesti pe nimeni sa iti deschida usa bisericii sa poti vedea interiorul, daramite sa iti povestească ceva!!!
    Iar exteriorul....vai si amar!!!
    Am stat singura pe acolo vreo jumatate de ora ...m-am intretinut cu un cațel si vreo doua gaini...am făcut fotografii si am plecat....dezamagita!!!!
    Iar drumul pana acolo e o alta poveste!!!

    • Lorena, drumul pana acolo este foarte OK. Nu este o autostrada (din fericire), dar poti admira silueta muntilor Retezat, lanuri de floarea soarelui, cateva sate. Chiar este o poveste drumul ala, dar in sensul bun.
      Cat despre exteriorul bisericii, poti detalia ce te-a suparat? Faptul ca nu este tencuit?? Ca nu e placat cu gresie sau faianta?!?
      PS. ma bucur ca cele doua gaini au fost prin preajma si nu ai plecat complet dezamagita ;)

    • Bună. Noi am fost după amiază, in timpul săptămânii și l-am găsit pe preotul Gherghel în biserică discutând cu vizitatori, amabil, cu răbdare, oferind informații atestate sau ipoteze ale unor istorici. Iar vis-a-vis de biserică era și un artist plastic de la care se pot cere informații, nu doar obiecte de artă.

  • Da, nu este o problema ca acum este ortodoxa. Poate faci un calcul si iti dai seama - nu din ce an, ci din ce secol exista Biserica Romana unita cu Roma. Pana atunci, ortodoxa a fost si asa trebuie sa ramana. Mai gandeste-te la motivele si momentul in care a fost infiintata Biserica Greco-catolica. La fel, poti sa te intrebi sau chiar sa afli de ce nu exista biserici ortodoxe construite din piatra in Transilvania. Apoi, Ionel, mai poti comenta.

    • Daca "Ionel" este român, ori vorbeste din nestiinta, ori are o casatorie mixta(chiar si asa, întâi ar trebui sa-si iubeasca tara,sa iubeasca adevarul istoric si apoi nevasta). Daca apartine bisericii greco-catolice, atunci nu ne mai întrebam de ce face comentarii nefondate, ca sa nu spun altfel.

  • În anii 60 secolul trecut a fost o plăcere să vizitez în repetate dăți (anual cel puțin o dată când se sărbătorea nedeia la Densuș (obicei dispărut din păcate când Țara Hațegului a fost invadat de șantieriștii adunătură pentru zisa hidrocentrală pe Râul Mare în Retezat ) cu porțile larg deschise ale locuitorilor unde era o jignire dacă nu acceptai să fi ospătat cu sânjerete și fabuloasele virșli de oaie și capră. Pe vremea romanilor era un punct strategic unde se putea semnaliza cu fum dacă vre un dușman se apropia dinspre valea Streiului (Deva, Simeria) cu fum din turnul de la Subcetate, dinspre Dunăre pe strada până la Cetatea Colț sau dinspre Portile de fier ale Transivaniei. Biserica posibil mormânt a fost vizitat de istoricul german Th.Mommsen cel mai vestit romanist al tuturor timpurilor. Preotul ortodox din acele vremuri spunea că a făcut săpături între cei patru stâlpi din navă și ar fi găsit un mormânt antic. Din păcate au lipsit expetții arheologi în acele vremuri. Prin 66 am fost vizitate de domnul V. Drăguț care a vizitat și biserica pentru a se documenta pentru lucrarea sa despre monumentele țării. Eu rămân ne fiind expert , totuși cu impresia că monumentul a fost releu de semnalizare pentru cele trei direcții de unde puteau aparea pericole pentru capitala Daciei Romane, Ulpia Traiana studiată cu puțin înainte de C. Daicoviciu.

    • Bună. Lăcașele de cult au avut, pe lângă cel spiritual, mai multe întrebuințari: refugiu, cetate, loc de adunare, sistem de alarmă împotriva inamicilor, vreme grea... Sunt de acord cu dumneavoastră că poate să fi fost și punct de semnalizare cu foc

  • Destul de bun articolul, doar că are o mică inadvertenţă: icoanele au fost vandalizate nu de turci, ci de calvinii care foloseau şi ei biserica într-o anume perioadă istorică. Este unul dintre exemplele care arată cum se "pot" uni toate religiile într-una singură :-(

  • Frumos prezentat . In fata lui Dumnezeu suntem toti egali , deci nu conteaza al cui este lacasul ;si eu ma-m inchinat in toate bisericile in care am intrat ,indiferent de rit .

Recent Posts

Castelele, conacele și cetățile din România scoase din ruine cu ajutorul banilor europeni

Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…

6 zile ago

Berlinul vrea să scape de vila lui Goebbels, ministrul de propagandă nazist

Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…

6 zile ago

Incendiu violent lângă Mănăstirea Voroneț cu câteva ore înainte de Paşte

Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…

7 zile ago

Un colț de geam roman, descoperit de arheologii din Alba Iulia

Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…

o săptămână ago

Două clădiri de patrimoniu ale Bucureștiului propuse pentru consolidare, respinse de consilierii PNL și PSD

Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…

2 săptămâni ago

400 de ani de patrimoniu cultural al Danemarcei s-au prăbușit în flăcări

O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…

2 săptămâni ago