Cei mai mulţi turişti doar tranzitează Ruse în drumul lor spre Grecia sau Turcia, însă puţini ştiu că în apropiere de oraş se găseşte un loc care are o profundă legătură cu Bucureștiul. Așa că, dacă vreţi să faceţi o excursie de o zi pentru a descoperi locuri noi și interesante, zona Ruse poate fi o destinaţie potrivită.

Autor: Tudor-Cristian GONGU

Vama Giurgiu – Ruse este printre cele mai tranzitate puncte de frontieră de la noi, motiv pentru care traversarea graniței poate dura mai mult sau mai puţin, perioadele mai aglomerate sau cu restricții fiind mai ales vara și iarna. Experienţa noastră a avut loc în afara sezonului estival, într-o duminică noroasă, aşa că trecerea podului a durat 10 minute, cu tot cu controlul vamal. Deși zona Ruse se află la aproximativ 75 de kilometri de București, trebuie luate în calcul o serie de costuri, printre care taxa de pod dus-întors și vigneta pentru Bulgaria, pe care vă recomandăm să le achiziționați online (în total 65 de lei). Odată ajunși pe malul bulgăresc al Dunării urmați drumul către Sofia, parcurgând o zonă limitrofă a orașului, până în dreptul indicatorului către Sredna – Basarabovo, de unde mai sunt de mers în jur de 10 kilometri. Șoselele din Bulgaria sunt asemeni celor de la noi, inclusiv cu unele petice și denivelări, iar regiunea pare încremenită în timp, aducând aminte de finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000.

Mănăstirea „Sfântul Dimitrie Basarabovo” singurul lăcaș de cult rupestru încă activ din Bulgaria

După ce ajungeți în centrul satului Basarabovo, virați stânga urmând indicatorul spre destinația Mănăstirea Sfântul Dimitrie. Această ultimă parte a traseului se desfășoară de-a lungul văii râului Rusenski Lom și vă va surprinde prin frumusețea sălbatică a peisajului.
Mănăstirea este una rupestră şi, pe măsură ce te apropii, încep să se vadă săpătura în stâncă, scările ce urcă precum şi o curte interioară primitoare. De altfel, la doar câțiva kilometri distanță, la Ivanovo se găsește un alt ansamblu rupestru, care din păcate nu poate fi vizitat decât în perioada verii.
La intrarea în incinta mănăstirii se găsește o parcare largă care permite şi autocarelor să vină aici, semn că locul este destul de vizitat şi se află pe harta unor circuite turistice prin Bulgaria. De asemenea trebuie spus că la chioșcul din curte sunteți întâmpinaţi în limba română și puteţi plăti în lei eventualele suveniruri sau obiecte bisericești pe care doriți să le cumpărați.

Istoria lăcașului de cult se amestecă cu legenda, iar poveştile locului spun că Sfântul Dimitrie din Basarabovo, cunoscut la noi drept Dimitrie cel Nou, a fost inițial păstor, iar ulterior a ales să se călugărească și să ducă o viață ascetică într-o chilie săpată în stâncile actualei mănăstiri. După ce a murit, în 1685, a fost îngropat în biserica din sat. În timpul războilui ruso-turc (1768-1774) s-a decis mutarea moaştelor sale în Rusia, iar drumul trecea prin România. Se spune că atunci când moaştele au intrat în Bucureşti, s-a curmat epidemia de ciumă care era în acel moment la noi, iar oamenii au încetat să moară din această cauză. Locuitorii din capitala Țării Românești au identificat în moaştele Sfântului Dimitrie un semn aducător de binefaceri Bucureştilor, considerându-l protector, şi au cerut rămânerea relicvelor în oraș, acestea regăsindu-se și azi în Catedrala Patriarhală.
Actuala mănăstire Basarabovo a fost reconstruită pe locul vechiului lăcaș de cult în 1937 de către părintele Hrisant și este astăzi singura mănăstire rupestră activă din istoria modernă a Bulgariei.  Totuși, merită spus faptul că tradiția schiturilor și așezărilor monahale rupestre se regăsește în întreaga regiune Balcanică, în țara noastră cele mai importante ansambluri similare găsindu-se la Nămăiești (Argeș) și Aluniș-Bozioru (Buzău).

Ruse – Mica Vienă a vecinilor de la sud de Dunăre

După ce ați admirat peisajului de pe stâncile râului Rusenski Lom și ați aprins o lumânare în incinta mănăstirii, merită să faceți un popas pentru câteva ore și în Ruse. Orașul este al cincilea ca număr de locuitori din Bulgaria și unul dintre cele mai cochete din această țară. De altfel, se spune că orașul-port de la Dunăre este denumit Mica Vienă, fiind faimos pentru clădirile în stil Neo-baroc și Neo-Rococo de secol XIX și început de secol XX. Zona centrală a fost restaurată în urmă cu 7-8 ani, iar punctul principal de atracție este strada Aleksandrovska. În zonă se află mai multe muzee și instituții de cultură, dar și ruinele vechiului castru roman „Sexaginta Prista” situat la aproximativ 10-15 minute de mers pe jos față de renumita stradă. Tot în centrul orașului se găsesc și cele mai multe restaurante și cafenele. Aici, puteți servi prânzul la un local elegant, unde veţi fi plăcut surprins de atmosfera călduroasă și de primirea ospătarilor care zâmbesc, vă servesc repede și vă recomandă diferitele feluri de mâncare în limba română. Preparatele sunt de calitate iar prețurile nu diferă mult de cele de la noi din țară.

La finalul zilei, am decis să intrăm într-un supermarket, unde am făcut o serie de cumpărături, mai ales că majoritatea produselor vândute aici sunt puțin mai ieftine decât la noi. Bulgaria, este o țară primitoare, cu multe de oferit și reprezintă o bună alternativă atunci când Valea Prahovei este prea aglomerată sau când pur şi simplu vreţi ceva nou.