Uneori consider că vorbele nu fac doi bani. De vreo cateva zile încoace nu-mi găsesc liniştea şi cadenţa de lucru. Simt o presiune pe umerii mei te parcă toate grijile lumii ar fi acolo. Tot ceea ce scriu îmi pare mediocru şi mult prea slab şi totul vine dintr-o tristeţe pe care nu pot s-o îngrop într-o propoziţie. Pe deasupra ei pluteşte cu putere un uragan de oboseala. Poate e doar astenia de primăvară.
Cert este faptul că deşi am încercat diverşi stimulenţi: sucuri, ceaiuri, cafea, somn etc., un singur lucru m-a înviorat. O melodie… Incercaţi-o!
O asociație din Transilvania a început în toamna anului trecut lucrări de restaurare a podului…
La finalul secolului al XIX-lea, prima parte a Șoselei se termina pe partea dreaptă cu…
Patrimoniul Muzeului Național al Banatului se îmbogățite cu o donație extraordinară: fosile de mamut, donate…
România Atractivă, programul național de susținere a turismului cultural, finanțat prin PNRR, va fi lansat…
Legendara piscină de la Radisson Blu Hotel Bucharest devine NAMI Beach Club & More, o…
În literatură și cinematografie, adesea avem în prim-plan personaje care se remarcă inclusiv prin pasiunea…