Arta stradală – graffiti o formă modernă de exprimare

Arta graffiti-ului reprezintă desenele stradale care se realizează cu ajutorul unui spray incărcat cu vopsea , acestea se efectuează deobicei  in timpul nopți

Arta stradală

Arta stradală reprezintă un mod de a te exprima. Graffiti-ul modern nu inseamnă distrugerea peretelui proaspăt renovat sau mâzgălirea unui panou publicitar care se afla in locurile publice .In momentul actual graffiti-ul inseamnă o artă,prin care iti poti exprima sentimentele realiâznd desene pe care le expui , deobicei pe o clădire sau pe un perete. Artiştii care desenează pereţii cu graffiti susţin că de fapt tot ce fac ei este artă urbană. “Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele invizibile în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o oglindă; operele de artă le folosim pentru a ne vedea sufletul”- George Bernard Shaw

Istoria artei stradale

Istoria graffiti-ului modern a început in secolul al-xx-lea mai exact în perioada celui de-al doilea razboi mondial . In jumătatea postbelică a secolului 20,gastile de stradă,prin tag-urile pe care le amplasau deobicei pe peretii orasului,isi marcau teritoriul. In prima parte a anilor 80 Jean-Michel Basquiat devine primul pictor American a cărui opere de artă ajung sub forma unor desene grafice pe strazile New York-ului. Jean-Michel Basquiat impreuna cu colegul sau de liceu,Al Diaz ,isi incepe cariera de pictor de graffiti ilegal. Dupa colaborarea cu Al Diaz, Basquiat se asociaza cu artiști și muzicieni din partea de est a Manhattan-ului.

Strada Arthur Verona

O data pe an, cladirile de pe strada Arhur Verona prind viată, astfel organizatorii dau tema, iar artiştii în arta urbană încep sa picteze cu culorile potrivte. Unul dintre cei care a realizat desenul de pe Arthur Verona este Laurenţiu. Face graffiti din copilărie. „Primele desene le-am făcut la Bistriţa, când stăteam la ai mei, pe nişte ziduri aproape distruse. De atunci a început totul”, spune Laureţiu (Strada Arthur Verona atrage atenţia că zona istorică. Are un ţesut şi un peisaj urban păstrate nealterate aproape în totalitate, iar această insulă de identitate a Bucureştiului istoric este singurul exemplu coerent de regenerare şi revitalizare urbană din Capitală.