Amedeo Preziosi – omul ne-a lăsat culoarea Bucureștiului și României de la începutul domniei lui Carol I

După ce multă vreme a fost un artist uitat, Amedeo Preziosi a devenit apreciat pentru acuarelele lui în care a surprins peisaje, portrete și nota misterioasă a vieții din Orient.

S-a născut în anul 1816, într-o familie nobiliară din Malta. Tatăl lui a deținut funcții înalte în administrație, iar mama lui a fost de origine franceză. De tânăr a fost interesat de artă și a fost instruit la început de un cunoscut și apreciat pictor din Malta.

Tatăl lui a dorit să-l vadă avocat și l-a trimis la Paris pentru a urma cursurile facultății de drept de la celebra universitate Sorbona (Sorbonne). Pasiunea pentru artă a fost însă mai puternică și Amedeo a ales să continue studiile în pictură la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris.

Cât a stat la Paris, ce profesori a avut sau în ce ateliere s-a perfecționat, despre toate acestea există puține informații. După finalizarea școlii de arte de la Paris, s-a reîntors în Malta, însă pentru scurt timp. În 1840 (poate 1842) a plecat spre Orient și s-a stabilit la Istanbul. Aici s-a căsătorit și a avut 4 copii. A publicat la Paris primul album intitulat Stambul. Amintiri din viața orientală, urmat după patru ani de albumul Souvenirs du Caïre cu desene făcute în timpul unei călătorii în Egipt.

În anii 1868-69 a călătorit de două ori în România, unde a conlucrat pe plan artistic cu prietenul său, Carol Popp de Szathmári. A fost apreciat de regele Carol I al României pentru care a realizat multe lucrări și care i-a organizat o expoziție în București. A creat pe teme românești mai mult de 250 de lucrări care, în afară de valoarea artistică, prezintă o sursă importantă pentru istoricii și antropologii români.

A doua vizită la București, artistul a făcut-o în perioada 30 mai – 15 iulie 1869. Schițele impresiilor sale de călătorie de află în caietul care se păstrează azi la Muzeul Municipal București. Pe prima pagină, caietul are inscripția La Valachie par Preziosi. În dreapta jos este caligrafiat cu cerneală Aquarelles de mon grand père Preziosi după care este o semnătură indescifrabilă. Caietul este format din 90 de ilustrații în acuarelă, creion și laviu, realizate pe două pagini continue, pentru peisaje mari, sau pe o singură foaie cu extinderi pe următoarea atunci când a fost nevoie de spațiu.

„Aflat în suita domnitorului, face o excursie la Buzău, apoi pe Valea Prahovei. La 30 mai 1869 Preziosi a venit pentru a doua oară la București, unde a rămas până la 15 iulie. L-a însoțit din nou pe principele Carol în excursii, mai întâi într-o croazieră pe Dunăre, în timpul căreia a lucrat multe peisaje de mare rafinament ale malurilor fluviului, apoi la mănăstirile din Oltenia (Cozia, Bistrița, Hurez, Surpatele, Dintr-un lemn) și, prin Muscel, la Buzău, iar de acolo, pe Valea Prahovei, la Sinaia”, scrie într-un articol criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu.

Pentru vremea respectivă, notează Adrian-Silvan Ionescu, artistul avea „o cotă destul de înaltă. Pentru planșele mari cu imagini din București și din țară prețul varia între 300 și 600 de franci, dar existau și lucrări mai scumpe, precum Târgul din Buzău, Oborul, Biserica Stavropoleos, Primirea domnitorului Carol I la Slănic Prahova, Alteța Sa în Carpați, evaluate la prețuri între 600 și 1.000 de franci, cea mai costisitoare, Panorama Bucureștilor, ajungând la 1.200 de franci.”

Amedeo Preziosi a murit în 1882, înainte de a împlini 66 de ani. „La 27 septembrie 1882, în timpul unei partide de vânătoare în împrejurimile orașului (notă: în Istanbul), arma pictorului s-a descărcat accidental și l-a rănit mortal. Rămașițele pământești i-au fost depuse în cimitirul catolic din San Stefano, unde sunt străjuite de o lespede simplă, pe care au fost dăltuite doar numele și anii de viață”,  mai scrie criticul de artă Adrian-Silvan Ionescu.

Iată mai jos câteva din acuarelele lui Amedeo Preziosi în care e reprezentat Bucureștiul din primii ani ai domniei lui Carol I.

Târg în București, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Dâmbovița în București, 1869 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Strada Bărăției, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Bucureștiul văzut din turnul Colței, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Biserica Stavropoleos, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Biserica Sărindar, 1869 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Biserica Batiștei, 1869 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Obor, târg de animale, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Bucureștiul văzut de pe dealul Filaretului, 1869 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Schitu Măgureanu, 1868 | Sursa imagine: ro.wikipedia.org

Pod peste Dambovita
Intrarea lui Carol I in Bucuresti
Maria Stefan

Recent Posts

Satul-labirint din nordul Moldovei. Metoda ingenioasă prin care un cătun s-a apărat de invadatori

Satul Vatra din județul Botoșani seamănă cu un labirint populat, având zeci de ulițe care…

4 zile ago

Top 10 ciudăţenii despre pantofi. Cand purtau barbatii tocuri?

Pantofii spun totul despre noi: ce stil de viaţă avem, ce venituri avem şi cât…

6 zile ago

Calea Victoriei redevine pietonală

Programul "Străzi deschise" va fi reluat, iar Calea Victoriei va redeveni pietonală în acest sfârșit…

7 zile ago

Restaurantul La Maison Florus se deschide într-o casă de poveste din Focșani

Una dintre cele mai vechi case negustorești din Focșani, mărturie a orașului cosmopolit din a…

o săptămână ago

Joburi pentru leneși, chiar în hoteluri de lux

Există job-uri special croite pentru oamenii leneşi. Unii sunt plătiţi să testeze serviciile hoteliere, alţii…

o săptămână ago

Curiozităţi despre instrumentele de scris: de ce pana de scris e printre cele mai longevive

Pana a fost unul dintre cele mai longevive instrumente de scris. Instrumentul provenea de la…

o săptămână ago