Agapia și Văratec, bijuteriile României. Idee excelentă de concediu pentru turiștii care preferă o vacanță liniștită

Mănăstirile din nordul Moldovei reprezintă o idee excelentă de concediu, mai ales pentru turiștii care preferă o vacanță liniștită în care să se reculeagă. 

Atunci când vorbim de zona de nord a Moldovei, ne gândim la celebrele mănăstiri Putna și Voroneț, la Cetatea de Scaun a Sucevei și la frumoasele plaiuri bucovinene ce pot fi admirate din pasurile Tihuța, Mestecăniș ori Ciumârna. Printre pădurile din Carpații Orientali apar pe alocuri lăcașuri de cult, unele pierzându-se în negura vremurilor, iar altele abia acum fiind în construcție. 

Mai la sud de hotarele Bucovinei, în apropiere de Târgu Neamțu, două mănăstiri numără împreună peste 700 de maici. În drumul spre cele două lăcașuri de cult, după ce treci râul Moldova la Târgu Neamț, poți face o oprire la Casa Memorială „Ion Creangă” din Humulești. Conservarea impecabilă a mobilierului din casă, dar și a curții  locuinței, te  poate arunca la începutul secolului al XIX-lea, atunci când Ionică mergea la moș Vasile să fure cireșe.

Mănăstirea Agapia

După tranzitarea satului omonim, de o parte și de alta a drumului încep să apară case în frumosul stil moldovenesc, cu prispă, acoperite cu tablă. Sunt locuințele celor peste 300 de măicuțe care se îngrijesc de mănăstire. Numeroasele flori, prezente la toate pervazurile ferestrelor, atât la chilii, cât și la mănăstire, completează perfect natura blajină a locului.

Arhitectura mănăstirii este una aparte, puțin întâlnită în această zonă a țării, iar individualitatea locului e completată de frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861. 

În Amintiri din Copilărie, Ion Creangă a vorbit despre frumoasa mănăstire spunând „Agapia cea tăinuită de lume”. În satul de maici care înconjoară mănăstirea, la sud, se află și casa în care a viețuit, pentru o perioadă a vieții, scriitorul Alexandru Vlahuță.

Urmând strada cu același nume, poți ajunge la locuința celui care a scris „România Pitorească”. 

„Mânăstirea Agapia e vârâtă-n munți, pitită-ntr-un ungher de văi, așa că n-o vezi decât când intri-n ea. Dinspre miazănoapte o păzește de crivăț o măgură-naltă, descoperită – Muncelul cu Flori; la apus se ridică zid întunecat de codru, și-n față iarăși pădure de brazi, străbătută de cărări ce te scot în luminișuri neașteptate — Poiana Mitropolitului, Poiana Stariții, iar mai sus prin bungete de fagi, deasupra opcinei înalte, în fermecătoarea priveliște de pe Ciungi, de unde vezi jos mânăstirea Văraticului, în dreapta băile Bălțățești, în stânga Cetatea și Târgu-Neamțului, în față larga, nemărginita vale-a Moldovii.”, descria mănăstirea Alexandru Vlahuță.

Aproape întreaga familie a scriitorului s-a călugărit, inclusiv sora și părinții.

Mănăstirea Văratec

Mănăstirea Văratec, situată în apropiere, este cea mai mare din România. Întregul ansamblu numără peste 410 măicuțe și, asemeni Mănăstirii Agapia, atmosfera este completată de numeroasele flori din curtea mănăstirii.

Puțin cunoscut este faptul că, după moartea lui Mihai Eminescu, Veronica Micle s-a retras la Mănăstirea Văratec. Aceasta și-a găsit sfârșitul la mai puțin de două luni după marele poet, pe 3 august 1889 și a fost înmormântată în cimitirul mănăstirii.

În apropierea celor două mănăstiri se află și Cetatea Neamțului. Aceasta a fost construită de Petru I, ulterior a fost întărită de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt însă, în anul 1718 a fost distrusă la ordinul domnitorului Mihai Racoviță. Totodată, în apropierea cetății se află și frumoasa Mănăstire neamț, cel mai mare și cel mai vechi așezământ monahal din Moldova. 

În curtea acesteia, pe aleea care ducea spre intrarea în mănăstire, în anul 1986 a început să se ridice pământul. La acea vreme, călugării din mănăstire au săpat și au descoperit osemintele umane ale unui sfânt căruia astăzi i se spune „Sfântul Necunoscut“. Din spusele călugărilor de la mănăstire, lada cu moaștele sfântului a fost ascunsă de conducerea comunistă a României de la acea vreme. În prezent, moaștele pot fi văzute în incinta mănăstirii.

Mănăstirile din Moldova nu se rezumă doar la celebrele lăcașuri de cult promovate preponderent în România, ci reprezintă o întreagă pleiadă de așezăminte care, prin specificul lor, pot oferi o experiență de neuitat fiecărui turist care le calcă pragurile.