Descifrată de specialişti, piesa muzicală atestă existenţa, la acea perioadă, a unei ştiinţe muzicale avansate şi a unei game de şapte tonuri, anterioare culturii elene.
În anii 1950, arheologii francezi au descoperit o serie de plăcuţe din argilă în situl sirian Ugarit. Datând din secolul al XIV-lea î.e.n., redactate în hurită, în prezent o limbă moartă, plăcuţele conţineau şi partitura unui imn vechi de 3.400 de ani, considerat de specialişti un record.
Profesorul Anne Draffkorn Kilmer, de la Universitatea din California, a lucrat mulţi ani pentru a descifra plăcuţa, alături de muzicologul belgian Marcelle Duchesne-Guillemin. Deşi mult timp s-a crezut că nu au existat o teorie şi o gamă muzicală înainte de greci, un studiu din 1963 a arătat că popoarele din Orientul vechi posedau astfel de cunoştinţe înainte de eleni. Este vorba de o gamă diatonică, cu şapte tonuri, ca cea care stă la baza muzicii occidentale.
În ceea ce priveşte piesa descoperită în Siria, dacă notele sunt clare, nu există în schimb simboluri ale ritmului, ceea ce lasă o mare marjă de interpretare.
Piesa este un imn dedicat lui Nikkal, soţia zeului Lunii, Yarikh, şi este acompaniată de un text, în care este vorba de o femeie care se plânge că nu poate deveni mamă.
Interpretată la un sintetizator, piesa sună astfel:
Zeci de cetăți, castele, palate și conace din România au fost reabilitate cu ajutorul fondurilor…
Guvernul de la Berlin vrea să cedeze o vilă care a aparţinut cândva ministrului de…
Un incendiu de proporții a izbucnit lângă mănăstirea Voroneț, sâmbătă chiar cu câteva ore înainte…
Arheologii din cardul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia au prezentat un colț de geam…
Consilierii PNL și PSD, care fac partre dintr-o coaliția de ceva timp la guvernare în…
O clădire istorică a bursei de valori din centrul orașului Copenhaga a fost cuprinsă de…